Parlamentul european nu vrea o referinţă la rădăcinile „iudeo-creştine”

26.09.2003, Strasbourg (Catholica) - Parlamentul european a respins în şedinţa plenară de miercuri propunerea de a include în textul viitoarei Constituţii a Uniunii Europene o referinţă la rădăcinile „iudeo-creştine” ale Europei. Propunerea a fost votată cu 283 de voturi contra, 211 voturi pentru şi 15 abţineri. Prin această supunere la vot a propunerii s-a dorit clarificarea poziţiei Parlamentului european înainte de Conferinţa interguvernamentală care va fi inaugurată la Roma la 4 octombrie şi în care urmează a fi aprobat viitorul Tratat constituţional.

Propunerea a fost prezentată de către Partidul Popular European (PPE) care cerea o „referinţă particulară” în textul tratatului la „rădăcinile iudeo-creştine” ale Europei, fără a propune o formulare specifică a acesteia. Totodată, grupul Uniunea Europeană a Naţiunilor (UEN) a cerut „recunoaşterea explicită a moştenirii creştinismului înscrisă în istoria şi în identitatea culturală a Europei”.

Deşi PPE este majoritar în Parlamentul European, nu a reuşit să ajungă la un consens pentru a obţine majoritatea voturilor. PPE a fost sprijinit în mod deplin de UEN, dar o parte din membrii PPE – conservatorii britanici şi câţiva parlamentari – nu au aderat la poziţia partidului. Împotriva propunerii au votat grupul parlamentar al Partidului Socialist European, precum şi celelalte grupuri minoritare, împreună cu alţi 30 de deputaţi independenţi.

„Ştiam că acestea erau numerele, dar nu ne puteam eschiva de responsabilitatea de a prezenta cu putere poziţia în care credem cu fermitate”, a explicat purtătorul de cuvânt al PPE, Katrin Ruhrmann. Preşedintele PPE, Hans-Gert Pöttering, a deplâns respingerea propunerii, dar a amintit că proiectul Constituţiei prezentat de către Convenţia Europeană, în Preambulul său, face referinţă la patrimoniul religios.

În plus, a adăugat el, în articolul 51 al proiectului Constituţiei, se recunoaşte în mod specific statutul Bisericilor şi al comunităţilor care împărtăşesc o credinţă comună. Ruhrmann a explicat că de-acum guvernele statelor membre ale UE vor trebui să îşi spună cuvântul. „Dacă vor, au posibilitatea de a modifica proiectul Constituţiei în sensul dorit de noi”.