Dumnezeu nu este indiferent faţă de suferinţele celor credincioşi

12.11.2003, Vatican (Catholica) - Tema catehezei de astăzi din cadrul Audienţei Generale a Papei Ioan Paul al II-lea a fost Psalmul 141, ultima rugăciune recitată de Sf. Francisc de Assisi înainte de a muri, după cum a amintit Suveranul Pontif. „Este o rugăciune intensă, ritmată de o serie de verbe de implorare adresate Domnului: `am strigat`, `către Domnul m-am rugat`, `vărsa-voi rugăciunea mea`, `necazul meu voi spune`. Partea centrală a psalmului este dominată de încrederea în Dumnezeu care nu este indiferent faţă de suferinţa celui credincios”, a explicat Sfântul Părinte.

Psalmistul, a continuat Papa Ioan Paul al II-lea, îl invocă pe Dumnezeu cu insistenţă „deoarece s-a `smerit foarte`. Îl roagă să intervină pentru a frânge lanţurile temniţei de singurătate şi de ostilitate şi să-l scoată din adâncul încercării”. „Ca şi în alţi psalmi de rugăminte – a precizat Suveranul Pontif – perspectiva finală este aceea a unei aduceri de mulţumire, care va fi oferită lui Dumnezeu după ce-i va fi ascultată rugăciunea: `Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele tău, Doamne`. Când va fi salvat, cel credincios va merge să-i mulţumească Domnului în adunarea liturgică”.

Papa Ioan Paul al II-lea a încheiat cateheza sa de astăzi semnalând faptul că „tradiţia creştină a aplicat Psalmul 141 la Cristos prigonit şi suferind”. „În această perspectivă – a continuat Suveranul Pontif -, ţinta luminoasă a rugăminţii psalmice se transformă într-un semn pascal, în baza sfârşitului glorios al vieţii lui Cristos şi a destinului nostru de a învia împreună cu El”.