Episcopii greco-catolici martiri – mai aproape de beatificare

04.12.2003, Cluj-Napoca (Catholica) - Astăzi, într-un context festiv, la sediul Eparhiei de Cluj-Gherla s-a desfăşurat sesiunea solemnă de închidere a procesului informativ al cauzei de beatificare sau de declarare de martir pentru Servii lui Dumnezeu Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Cu această ocazie, Catholica i-a luat un interviu pr. Iuliu Muntean, Judecător delegat.

– Părinte Iuliu Muntean, astăzi tocmai am asistat la sesiunea finală a etapei diecezane a procesului de beatificare pentru cei şapte Episcopi greco-catolici. Trecând de bucuria momentului, desigur majoritatea se întreabă: de ce a durat atât de mult?
– Voi începe cu o corectare: etapa diecezană, cum figurează ea în desfăşurarea unui proces de beatificare, la noi a fost de fapt o etapă mitropolitană. Şi ajung astfel la una dintre explicaţiile lungimii acestei etape: dacă în majoritatea cazurilor este vorba de un Serv al lui Dumnezeu, dintr-o singură Dieceză, în cazul nostru, Consiliul Ierarhilor a optat în 1993 pentru o cauză comună pentru toţi cei şapte Episcopi greco-catolici decedaţi în timpul regimului comunist. Astfel, din start, aria noastră a cuprins de fapt întreaga ţară, din moment ce am avut martori nu doar în Transilvania ci şi în afara ei, până şi în Bucureşti. Problema distanţelor geografice a fost astfel un prim motiv pentru durata procesului informativ.

Apoi, desigur, trebuie să admitem şi lipsa noastră de experienţă. Ieşiţi din regimul comunist, am fost puşi în faţa unui proces pe care nu îl cunoşteam, nu aveam pe nimeni care să fi trecut prin el, să cunoască pas cu pas ce trebuie făcut. A fost deci şi o muncă de explorare, de descoperire a cum trebuie să se desfăşoare un proces de beatificare. Şi, revenind la problema geografică, trebuie să subliniem că echipa ce s-a ocupat de acest proces a fost risipită în mai multe locuri ale ţării: Oradea, Cluj-Napoca, Blaj, Bucureşti. Evident este greu ca o echipă cu membri în diferite oraşe să poată să lucreze uşor şi rapid. Dar în fine, motive tot putem găsi, unele obiective, altele mai puţin obiective, ca să îl citez pe IPS Lucian, important este că această etapă este gata. Sau aproape gata.

– Ce se înţelege prin faptul că etapa mitropolitană este aproape gata?
– În primul rând astăzi a fost solicitat un supliment de anchetă de către pr. Cristian Sabău, Postulatorul cauzei de beatificare. Astfel, pr. Cristian Sabău a solicitat interogarea ca martor a Cardinalului Giovanni Chelli, cel care l-a înştiinţat pe Episcopului Iuliu Hossu, aflat atunci în domiciliu forţat la Căldăruşani, că Papa Paul al VI-lea l-a numit Cardinal. Astfel, săptămâna viitoare, Postulatorul cauzei se va deplasa la Roma pentru a finaliza mărturia Cardinalului Chelli. Pe lângă aceasta mai există încă o parte de acte ce trebuie traduse în italiană, o bună parte fiind deja traduse. Când se va încheia cu suplimentul de anchetă şi cu traducerea întregii documentaţii în limba italiană, actele vor fi expediate la Roma, la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor.

– Iar acolo ce se va întâmpla?
– Actele vor fi analizate de cel puţin trei comisii: una va analiza corectitudinea întocmirii documentaţiei; alta va analiza procesul din punct de vedere istoric; şi în fine, a treia, din punct de vedere teologic. Dacă aceste comisii îşi vor exprima o opinie favorabilă Bisericii noastre, va urma o şedinţă cu membrii Congregaţiei, în care Sfântul Părinte va da un decret de recunoaştere a martiriului şi ridicare a Servilor lui Dumnezeu la cinstea altarelor.

– Puteţi face o estimare cât va dura până când Sfântul Părinte va da acest decret, sau când va avea loc efectiv beatificarea Episcopilor greco-catolici?
– Nu, nu pot spune nimic exact. Cert este că la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor există mii de dosare de beatificare sau canonizare, deci va trebui să aşteptăm o perioadă. Să nu uităm însă că Sfântul Părinte a vorbit atât de frumos despre Episcopii noştri în predica de la Sfânta Liturghie în rit bizantin, din Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, în cadrul vizitei în România din 1999, şi i-a amintit şi în discursul adresat Episcopatului catolic din România la sfârşitul vizitei „ad limina” din acest an la Vatican. Astfel, avem speranţa ca procesul de la Roma pentru Episcopii noştri să fie accelerat, pentru a-i vedea cât mai curând ridicaţi la cinsta altarelor.

Până atunci însă nu vom sta cu mâinile în sân, şi adresez în acest sens un apel către toţi credincioşii să nu contenească în rugăciune pentru ca Bunul Dumnezeu să ne dea harul de li se recunoaşte oficial martirajul Episcopilor noştri greco-catolici. Biserica noastră are nevoie de sfinţi, iar ei ar deschide de fapt şirul numeroşilor sfinţi pentru care desigur se vor deschide în timp procese similare. Şi aş încheia cu încă un apel: chiar dată procesul informativ s-a încheiat, cei şapte Episcopi nu sunt încă beatificaţi, deci nu li se poate aduce cult public. Fiecare persoană poate în particular să se roage lor, dar este interzisă desfăşurarea unor forme de cult public care să inducă ideea că ei ar fi deja ridicaţi la cinstea altarelor.