Cardinalul Ratzinger despre înţelegerea greşită a creştinismului

08.05.2004, Vatican (Catholica) - Mulţi oameni percep creştinismul ca fiind ceva instituţional – şi nu ca o întâlnire cu Cristos – afirmă Cardinalul Joseph Ratzinger în ultimul număr al cotidianului catolic italian „Vita Trentina”. „Astăzi, creştinismul este văzut ca o tradiţie veche, apăsată de greutatea celor 10 porunci, ceva ce ştim deja şi nu ne spune nimic nou; o instituţie puternică, una din cele mai mari instituţii.”

„Dacă rămânem cu această impresie nu trăim esenţa creştinismului, care este o întâlnire mereu nouă, un eveniment mulţumită căruia îl putem întâlni pe Dumnezeu care ne vorbeşte, care vine spre noi, care ne este prieten”, afirmă Cardinalul. „Este de o importanţă majoră să ajungem la acest punct fundamental al întâlnirii personale cu Dumnezeu, care şi astăzi se face prezent, care ne este contemporan. Dacă cineva îşi găseşte acest centru esenţial, poate înţelege toate celelalte lucruri. Dar dacă această întâlnire nu are loc, nu ne atinge inima, toate celelalte devin poveri, chiar absurde.”

În ceea ce priveşte situaţia actuală a Bisericii, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei afirmă că mai este încă mult de asimilat din Conciliul Vatican II. „Este dificil, cred, ca o singură generaţie să poată să asimileze moştenirea Conciliului”, a spus el. „Din punctul meu de vedere, în ultimii 10 ani am făcut probabil un pas înainte în adevărata reformă liturgică, ce nu este arbitrară sau redusă la gesturi externe, ci constă în angajarea reală în dialogul credinţei. […] La inima mesajului Conciliului Vatican II se află figura centrală a lui Cristos, aş spune. Din păcate suntem concentraţi pe multe lucruri externe, astfel că acest caracter central al personalismului creştin rămână încă să fie descoperit.”

„Conciliul, de fapt, doreşte să arată faptul că creştinismul nu este împotriva raţiunii, împotriva modernismului, ci dimpotrivă vrea să ajute ca raţiunea în totalitatea ei să lucreze nu doar cu aspectele tehnice ci şi cu cunoştinţele umane, morale şi religioase”, a continuat Cardinalul. Într-o lume dominată de o economie ce se ghidează după „principii materialiste” şi după liberalism, ceea ce se exclude este tocmai inima, în fapt „cel mai înalt punct al inteligenţei umane, adică posibilitatea de a-l vedea pe Dumnezeu şi de a introduce în lumea muncii, comerţului şi politicii, lumina responsabilităţii morale, a iubirii şi dreptăţii.”

Cardinalul mai adaugă: „Dacă pe de o parte este important ca preoţii să proclame bine esenţa credinţei creştine, pe de altă parte trebuie să existe persoane care în diferitele domenii ale vieţii lumii să se angajeze la a face prezente principiile credinţei creştine, care vor transforma realităţile umane.”