Conferinţă de presă „ad hoc” cu Cardinalul Kasper

13.05.2004, Cluj-Napoca (Catholica) - Prezenţa la Cluj-Napoca a Cardinalului Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, a suscitat interesul jurnaliştilor. Excelenţa Sa a sosit în Cluj în această dimineaţă, la ora 12 sosind la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla. La vederea jurnaliştilor veniţi special pentru Cardinal, s-a hotărât organizarea unei conferinţe de presă „ad hoc”, ce a urmat vizitei prin Episcopie, dar înainte de masa de prânz.

Primele întrebări au venit din partea Catholica: „Cum aţi descrie, Excelenţă, rolul României în contextul dialogului ecumenic internaţional?” Cardinalul a răspuns: „România este o ţară foarte importantă în contextul ecumenic, este o ţară punte între Răsărit şi Apus, o ţară ortodoxă, deci orientală, dar şi latină în aceleaşi timp. Este prima ţară majoritar ortodoxă ce l-a primit pe Sfântul Părinte. […] Aveţi aici Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Bisericile de tradiţie protestantă, deci aveţi toate marile Biserici creştine, ceea ce constituie pentru voi o provocare, să creaţi un model de trăire împreună, un model care să fie urmat de alţii.”

„Pentru mulţi ecumenismul este văzut ca o problemă ce priveşte strict Ierarhia. Au credincioşii, indiferent de confesiune, vreo datorie în ceea ce priveşte ecumenismul?” a fost a doua întrebare de la Catholica. „Conciliul Vatican II nu a prezentat dialogul ecumenic ca fiind ceva exclusiv între Ierarhi”, a răspuns prelatul german. „Este o obligaţie fundamentală pentru fiecare creştin în parte. De fapt, se poate spune că dialogul se poartă la trei nivele: al Ierarhiilor, al teologilor şi al credincioşilor. În ceea ce îi priveşte pe credincioşi, ei trebuie să convieţuiască cu cei de alte confesiuni, să se cunoască, să depăşească ideile preconcepute.” În continuare, Cardinalul a accentuat faptul că „Inima ecumenismului este ecumenismul spiritual. Trebuie să conştientizăm că nu noi suntem cei care vom face unitatea Bisericii: unitatea este un dar al Spiritului Sfânt, deci trebuie să ne rugăm pentru ea. Spiritul Sfânt este cel care ne îndeamnă la ecumenism, iar de rugat trebuie să se roage toţi, nu doar Episcopii.”

Jurnalistul de la BBC a ridicat problema poziţiei Sfântului Scaun relativ la procesul de retrocedare de către Biserica Ortodoxă a bunurilor luate de la Biserica Greco-Catolică. „Poziţia Vaticanului este aceasta”, a răspuns Cardinalul Kasper: „trebuie restituite bisericile şi edificiile care sunt fundamentale pentru pastoraţia actuală; nu toate, ci cele care sunt necesare pentru celebrarea liturghiilor – biserici, capele, edificiile pentru formarea clerului. Acest principiu este susţinut de principiul general al libertăţii religioase: fiecare cult trebuie să aibă posibilitatea să îşi desfăşoare activitatea în mod normal, precum şi să îşi formeze oamenii pentru această activitate.”

Marţi, Cardinalul a fost primit de Patriarhul Teoctist. „În timpul întâlnirii s-a discutat această problemă [a retrocedărilor]? A oferit Patriarhul Teoctist ceva garanţii?”, a venit întrebarea din partea unui jurnalist de la Radio Cluj. Cardinalul a răspuns scurt: „Desigur, aceste aspecte au fost atinse. Nu au existat însă angajamente, dat fiind că scopul unor astfel de vizite este de a crea o atmosferă de încredere, şi evităm să ajungem la divergenţe.” În acest moment a intervenit Nunţiul Apostolic, IPS Jean-Claude Perisset, care a amintit jurnaliştilor că scopul vizitei Cardinalului este primirea la Cluj a titlului „Doctor Honoris Causa”, şi că vizita la Patriarhul Teoctist nu a fost una de negocieri, ci de curtoazie.

Intervenţia Nunţiului nu a reuşit să abată interesul jurnaliştilor de la problemele delicate legate de proprietăţile confiscate ale greco-catolicilor. „Este Vaticanul mulţumit de cum se desfăşoară în România procesul de retrocedare?”, a venit următoarea întrebare. „Există desigur unele probleme”, a răspuns Cardinalul. „Nu se poate vorbi de un sentiment de mulţumire generală. Vaticanul însă doreşte să încurajeze procesul de restituire.” A urmat întrebarea poate cea mai dificilă: „Excelenţă, se vorbeşte în unele cercuri despre sacrificarea Bisericii Greco-Catolice în favoarea dialogului Bisericii Catolice cu Biserica Ortodoxă. Este adevărat?” Iată răspunsul Cardinalului: „Avem o stimă deosebită pentru Biserica Greco-Catolică, pentru suferinţele ei, pentru martirii ei. Ea are o misiune proprie: aceea de a face prezentă realitatea orientală în Biserica Catolică; de a ajuta astfel la o apropiere, în final la o unire, a Bisericilor Ortodoxă şi Catolică. Poate că Biserica Greco-Catolică este văzută de Biserica Ortodoxă ca un obstacol, dar aceasta nu este şi poziţia noastră.”

Cardinalul a amintit apoi exemplul dat de Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu. El a amintit apoi de procesul de purificare a memoriei, la care a invitat Papa Ioan Paul al II-lea în special în timpul Marelui Jubileu al Anului 2000. „Trebuie să privim cu încredere spre viitor”, a spus Cardinalul, „să lăsăm trecutul. Trebuie să avem viu în minte faptul că suntem fraţi şi surori, că avem aceleaşi sacramente, aceeaşi liturghie, şi această realitate trebuie să dicteze modul în care ne comportăm.” Ultima întrebare a vizat stadiul procesului de canonizare a Cardinalului Iuliu Hossu, problemă ce nu ţine însă de competenţa Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, ci de a Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. În loc de răspuns, Nunţiul a amintit faptul că marţi dimineaţa a fost împreună cu Cardinalul Kasper la cimitirul Bellu, la mormintele Episcopilor martiri Ioan Bălan, Vasile Aftenie şi Iuliu Hossu.