Contribuţia familiei la procesul de dezvoltare
07.12.2004, Vatican (Catholica) - Arhiepiscopul Celestino Migliore, Nunţiu Apostolic şi observator permanent al Sfântului Scaun pe lângă Naţiunile Unite, s-a adresat ieri, la New York, în faţa celei de-a 59-a Adunări Generale, la celebrarea a zece ani de la Anul Internaţional al Familiei. Vorbind în franceză, el a spus că dezbaterile şi programele ONU „se concentrează pe un concept lărgit de securitate, conţinând aşa numitele `ameninţări grave`, precum terorismul şi armele de distrugere în masă; şi `ameninţările uşoare`, adică şomajul, sărăcia, SIDA, exploatarea copiilor şi a femeilor, lipsa de locuinţe şi lipsa condiţiilor sanitare corespunzătoare, problemele legate de educaţie şi de furnizarea medicamentelor, lucrurile care afectează în general societatea umană în viaţa de zi cu zi.”
„În acest context, delegaţia pe care o reprezint doreşte să îşi afirme sprijinul pentru familie, unitatea de bază a societăţii prin natura ei şi prin contribuţia indispensabilă pe care este chemată să o aducă pentru a se ajunge la securitate şi la dezvoltare. Familia, adică uniunea stabilă şi permanentă dintre un bărbat şi o femeie, apare în primul rând ca cel mai natural şi mai bun mod de a asigura procreerea, şi astfel întinerirea generaţiilor.” Arhiepiscopul Migliore a afirmat în continuare că „nu este vorba doar de a aduce copii pe lume, ci şi despre educarea lor; noţiunea economică de `capital uman` se potriveşte în mod special aici: ca prim loc de formare a capitalului uman, familia se dovedeşte a fi cu adevărat indispensabilă dezvoltării. […] Trebuie deci să existe acţiuni în favoarea familiei, ceea ce presupune dorinţa politică de a promova acest model.”
În continuare prelatul a subliniat faptul că politica familială trebuie „să fie clar diferită de politica socială” şi că „trebuie să permită o dezvoltare economică durabilă: obiectivul nu trebuie să fie desigur `suprimarea` familiei! Politica familială trebuie să promoveze un model care să nu îi descurajeze pe cei care doresc să aibă copii”, trebuind să includă „o compensare justă a cheltuielilor legate de educaţie şi o recunoaştere adevărată a muncii domestice”, implicând „o acţiune pe termen lung, bazată pe criteriul dreptăţii şi al eficienţei, deoarece familia înseamnă o investiţie în viitor.”
