S-a stins din viaţă Mons. Octavian Bârlea
07.04.2005, Roma (Catholica) - În ziua de 5 aprilie 2005, s-a stins din viaţă Mons. Octavian Bârlea, preot greco-catolic aflat la Munchen. Deoarece sunt în prezent la Roma pentru a participa la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, Ierarhii greco-catolici români nu vor putea participa la înmormântarea Mons. Bârlea, care va avea loc vineri, 8 aprilie, la Munchen. Va fi însă prezent Vicarul general al Mitropoliei, pr. Cristian Sabău, aflăm dintr-un material trimis la redacţie de către pr. Mihai Frăţilă, vicerectorul Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma.
Istoric, cercetător şi teolog de reputaţie internaţională, Octavian Bârlea s-a născut la Mogoş, judeţul Alba. A studiat la Academia de Teologie din Blaj, între anii 1930-1934, fiind hirotonit preot celib în Catedrala greco-catolică din Blaj în 1937. Între anii 1937-1945 a urmat studii de specializare la Roma, obţinând doctoratul în teologie la Ateneul „De Propaganda Fide”, în 1943; în ştiinţe teologice orientale, Institutul Pontifical Oriental, în 1945; şi licenţa în istorie ecleziastică, la Universitatea Gregoriană, în 1945.
A fost preot misionar pentru românii greco-catolici din exil – Germania, Austria, Paris, Statele Unite ale Americii; Vizitator apostolic pentru românii greco-catolici din Europa – din 1985; şi Rector al Misiunii române unite cu Roma din Germania, cu sediul la Munchen, în perioada 1978-2003. De asemenea, între anii 1957-1960 a fost redactor al secţiei româneşti de la Radio Vatican. A fost fondatorul şi preşedintele „Societăţii Academice Române” la Roma, din 1957, care a reunit câteva dintre cele mai mari nume ale culturii exilului românesc şi personalităţi ale culturii internaţionale, interesate de studiul civilizaţiei şi culturii româneşti.
În legătură cu numeroase medii academice şi culturale internaţionale, a fost un cercetător asiduu al arhivelor italiene, germane şi austriece, publicând numeroase studii de istorie şi teologie în actele Societăţii sau în revista „Perspective”. Este considerat unul dintre cei mai mari istorici români ai Bisericii româneşti din Transilvania. Contribuţiile sale se situează în completarea operelor lui Augustin Bunea, Ioan Micu-Moldovan, Zenovie Pâclişanu. A primit următoarele distincţii pontificale: camerier secret (în 1952), prelat papal cu titlul de monsenior (în 1964), capelan al Ordinului de Malta (în 1961).
Dintre lucrările şi articolele Mons. Bârlea amintim: „De Confessione Orthodoxa Petri Mohilae”, Frankfurt/Main, 1948 (prima teză de doctorat); „Ex historia romena: Ioannes Bob episcopus Fagarasiensis” (1783-1830), Freiburg, 1951 (a doua teză de doctorat); „Biserica Română Unită între cele două Războaie mondiale”, în Biserica Română Unită, Madrid, 1952; „Icoana şi tabloul între Orient şi Occident”, Perspective 35, 1987; „Mitropolia Bisericii Române Unite proclamată în 1855 la Blaj”, Perspective 37-38, 1987; „Arta şi evlavia din Bisericile româneşti”, în Perspective 35, 1987; „Spre o nouă faţă a Bisericii Române Unite”, Perspective 51-52, 1991; „Dincolo de Balamand”, Perspective 61-64, 1993-94; „Tendinţe de armonie în România între ortodocşi şi uniţi începând dela primul răboi mondial până astăzi”, Perspective 74, 2001.
Monsenioarul Octavian Bârlea, o figura a exilului românesc pe care la slujit. In Kreuzer str, lânga Selingentor, se afla Centrul Cultural Românesc, unde s-a adunat-format Apozitia, existenta si azi tot acolo, datorita Msg Octavian Bârlea.
A fost iubit si respectat de toti. Cu tot respectul postez aceste rânduri.
Observ cu durere cum pe zi ce trece tot mai multi oameni de spirit, ai lui Dumnezeu ne parasesc, iar locul acestora nu se ocupa cum este normal. Amintesc pe Msg Ghe Surdu, de care m-am legat sufleteste ca de un parinte, bunic. De Poetul crestin Ioan Alex, un alt titan al credintei crestine, Petre Tutea, Cleopa, Steinhardt si daca scotocim bine mintea observam si cu ultima plecare a Sf Parinte Ioan paul al II-lea, ca golul ramas devien o imensa gaura. Sa ne rugam Domnului sa ne ofere asemena daruri, dar mai ales nouo insine inimi de carne, deschise, sensibile ai asculta si urma. Dau un exemplu!
Poateul Ioan Alex, a fost o figura ecumenica, un crestin-ortodocs veritabil, iubitori si slujitor laic al Biserici, dar nu a fost ascultat , urmat dimpotriva denigrat inclusiv de mai mari nostri spirituali. Pentru ca azi sa-i auzim pe aceiasi denigratori vorbind cea ce Ioan Alex provaduia.
Doamne ajuta
O.M.