Sărăcia lui Cristos este un model pentru creştini
02.06.2005, Vatican (Catholica) - Fiecare creştin trebuie să aibă aceleaşi sentimente ca şi Cristos, care a făcut din umilinţă şi sărăcie stilul său de viaţă, a spus Papa Benedict al XVI-lea. „A pătrunde sentimentele lui Isus înseamnă a nu considera puterea, sănătatea şi prestigiul ca cele mai înalte valori ale vieţii, deoarece în final, ele nu răspund la cea mai profundă sete a spiritului nostru”, a spus Papa în audienţa generală de miercuri, 1 iunie 2005.
Dimpotrivă, a-l avea pe Cristos ca model în viaţă înseamnă „a ne deschide inimile faţă de Celălalt, a purta împreună cu Celălalt povara vieţii şi a ne deschide faţă de Tatăl Ceresc cu un sentiment de ascultare şi încredere, ştiind bine că dacă îl ascultăm pe Tatăl, vom fi liberi”, a spus Sfântul Părinte. „A pătrunde sentimentele lui Isus: acesta trebuie să fie exerciţiul zilnic al vieţii noastre de creştini”, a propus Episcopul Romei când s-a adresat celor 25.000 de oameni adunaţi în Piaţa Sf. Petru, reflectând asupra cântării compuse de Sf. Paul în Filipeni 2,6-11.
În acest pasaj biblic, a explicat Papa, „Cristos, întrupat şi umilit prin cea mai ruşinoasă moarte, aceea a răstignirii, este propus ca model de viaţă pentru creştin. Acesta din urmă – după cum se afirmă în text – trebuie să aibă aceeaşi atitudine cu a lui Isus Cristos, sentimente de umilinţă şi altruism, de detaşare şi generozitate. „Fără îndoială, El posedă natura divină cu toate prerogativele ei. Dar nu interpretează şi trăieşte această realitate transcendentă ca un semn de putere, de măreţie, şi de dominaţie. Cristos nu se foloseşte de faptul că este egal cu Dumnezeu, divinitatea sa slăvită şi puterea sa ca de un instrument de triumf, un semn al distanţei, expresie a supremaţiei zdrobitoare.”
Sfântul Părinte a continuat: „Dimpotrivă, el s-a `golit` pe sine, coborându-se fără rezerve la condiţia umană mizerabilă şi slabă. `Forma` divină este ascunsă în Cristos sub `forma` umană, adică realitatea noastră marcată de suferinţă, sărăcie, limitare, moarte. Nu este vorba de o problemă privind îmbrăcămintea, o aparenţă schimbătoare, cum se credea că se întâmplă cu zeii culturii greco-romane: este realitatea divină a lui Cristos într-o autentică experienţă umană. Dumnezeu nu apare doar ca om, ci devine om şi este cu adevărat unul dintre noi, este cu adevărat `Dumnezeu-cu-noi`, care nu se mulţumeşte doar să ne privească de sus, de pe tronul gloriei sale, ci intră personal în istoria umană, devenind `carne`, adică realitate fragilă, condiţională de timp şi spaţiu.” Moartea lui Isus pe cruce, cea mai degradantă moarte, a mai explicat Papa Benedict, l-a făcut „un adevărat frate a fiecărui om”.

Intr-adevar, Isus nu se prevaleaza de fiinta Sa dumnezeiasca, desi aceasta Fiinta este vizibila in toate minunile Sale. El nu a venit pe pamant pentru a fi slujit, ci pentru a sluji. Dar, ne intrebam, in aceasta societate in care banul este un idol atat de puternic, cum mai putem trai in spiritul exigentelor Domnului nostru? E greu sa fim adevarati crestini! Totusi, pentru mantuirea noastra, este esential sa urmam invataturile Sfintei Evanghelii. De aceea Biserica ar trebui sa aiba un rol tot mai pregnant in viata sociala, caci este singura institutie ce proclama Adevarul si care confera demnitatea umana tuturor fiilor lui Dumnezeu. Saracia lui Cristos trebuie, intr-adevar, sa fie un model de viata, dar asta se va putea realiza numai printr-o influenta tot mai mare a Bisericii in societate!