Sinaxă a stareţilor şi stareţelor la mănăstirea Neamţ
04.08.2005, Iaşi (Catholica) - Astăzi s-a încheiat la mănăstirea Neamţ o sinaxă de două zile, adică o întrunire a stareţilor şi a stareţelor din Mitropolia ortodoxă a Moldovei şi Bucovinei. Conform unui comunicat al Mitropoliei, sinaxa a urmărit „dezbaterea mai multor aspecte ale vieţii bisericeşti” dintre care sunt amintite „intensificarea vieţii liturgice şi duhovniceşti din mănăstiri, disciplina din mănăstiri, între mănăstiri şi în afara mănăstirii, legătura dintre duhovnic şi duhovnicie, modul în care un duhovnic trebuie să îndrume credincioşii şi să-i povăţuiască pe calea mântuirii. De asemenea, s-a pus în discuţie aspectul important al retrocedărilor bunurilor bisericeşti, în lumina noilor legi ale proprietăţii”.
Conform unei declaraţii a Mitropolitului Daniel, dintr-un interviu publicat de situl Trinitas.ro, sinaxele se vor desfăşura pe viitor o dată la trei ani, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În acelaşi interviu de ieri, IPS Daniel declara: „Scopurile principale sau majore ale acestei Sinaxe monahale mitropolitane sunt intensificarea comuniunii frăţeşti între mănăstirile din diferite Eparhii, apoi întărirea disciplinei din mănăstire, dintre mănăstiri şi în afara mănăstirilor, urmată de cooperarea practică în ceea ce priveşte gospodărirea mănăstirilor şi organizarea operei social-filantropice în mănăstiri, în favoarea populaţiei, care e din ce în ce mai săracă, mai dezorientată. Deci, aceste dimensiuni: comuniunea, coresponsabilitate, cooperare practică şi disciplina filantropică sunt liniile directoare ale întrunirii.”
„Noi aşteptăm ca această Sinaxa să fie un început bun, să se cunoască mai bine stareţii şi stareţele, pentru că sunt foarte multe noi mănăstiri înfiinţate. […] Media de vârstă este de 40 de ani, dacă nu chiar mai mică. Deci, 80% dintre stareţi şi stareţe sunt tineri. Este nevoie de consultare, de ajutorare, de consfătuire, de îndrumare. Nu este suficient doar entuziasmul, ci e necesară şi responsabilitatea, este necesară învăţarea din experienţa altora şi chiar corectarea reciprocă, frăţească, atunci când este nevoie. Deci, noi considerăm că această Sinaxă contribuie la o cunoaştere mai bună, la o cooperare mai practică, mai intensă, mai ales în cazurile din acestea, cum sunt sinistraţii, dar şi în alte cazuri, cum este vorba de sărăcie, de ajutorarea celor care sunt bolnavi ş.a.m.d. Deci, am zice întărirea comuniunii frăţeşti şi cooperarea practică sunt două coordonate majore care trebuie intensificate şi continuate.”
