Papa a primit vizita Episcopilor polonezi

04.12.2005, Vatican (Catholica) - Ieri dimineaţă, Papa Benedict al XVI-lea a primit în audienţă al doilea grup de prelaţi din Conferinţa Episcopală Poloneză, care şi-au încheiat vizita „ad limina”. În discursul său, Sfântul Părinte s-a referit la noua evanghelizare, temă atât de dragă predecesorului său, Papa Ioan Paul al II-lea. „Sub călăuzirea sa am intrat în acest nou mileniu de creştinism, conştienţi de validitatea perpetuă a chemării sale la noua evanghelizare”, a spus Papa. După ce a subliniat faptul că responsabilitatea primară privind evanghelizarea este pe umerii Episcopilor, Papa a subliniat responsabilitatea acestora legată de „calitatea formării în seminarii”, ţinând cont „nu doar de formarea intelectuală a viitorilor preoţi, ci şi de formarea emoţională”. În acest sens, el a cerut prelaţilor să implementeze îndrumările din recentul document al Congregaţiei pentru Educaţia Catolică, privind admiterea la hirotonire.

„Este important”, a continuat Papa, „ca procesul formării spirituale şi intelectuale să nu se încheie în seminar. Formarea permanentă a preoţilor este necesară. Ştiu că în Diecezele poloneze se organizează cursuri, exerciţii spirituale şi alte întâlniri, în care preoţii îşi pot împărtăşi problemele şi realizările.” După ce a subliniat faptul că Episcopii trebuie „să îi asculte cu atenţie pe preoţi şi să îi ajute în problemele lor”, Papa Benedict i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru numeroasele vocaţii din Polonia şi i-a încurajat pe preoţi „să îşi asume slujirea misionară sau angajamentul pastoral în ţări în care clerul este mai puţin”. „Diferitele carisme şi slujiri ale călugărilor şi călugăriţelor şi ale membrilor laici ai institutelor de viaţă consacrată reprezintă o sursă de mare bogăţie pentru Biserică.” În acest context, Papa i-a invitat pe prelaţi să vegheze asupra comunităţilor călugăreşti feminine. „Călugăriţele care şi-au asumat diferite slujiri în Biserică merită respectul suprem, iar munca lor trebuie recunoscută şi apreciată corect. Nu trebuie să le fie refuzată asistenţa spirituală corespunzătoare sau posibilitatea dezvoltării intelectuale şi a creşterii în credinţă. […] Şi în special vă invit să luaţi la inimă ordinele contemplative.”

Referindu-se la laici, Papa a spus că „unul dintre principalele scopuri ale activităţii laice este reînnoirea morală a societăţii, care nu poate să fie superficială, parţială sau instantanee. […] O sarcină specifică laicilor este participarea la viaţa publică şi politică. […] Biserica nu se identifică cu nici unul dintre partide, dintre comunităţile politice sau dintre sistemele politice; ea însă aminteşte că laicii în viaţa publică trebuie să ofere o mărturie curajoasă şi coerentă despre valorile creştine, care trebuie să fie afirmate şi apărate atunci când sunt ameninţate. Trebuie să facă aceasta în mod public, atât în dezbaterile politice cât şi în mass-media. Dialogul asumat de laicii catolici în chestiuni politice se va dovedi eficient şi în slujba binelui comun atunci când este fundamentat pe dragostea de adevăr, pe spiritul de slujire şi pe angajamentul unit în favoarea binelui comun.”