Mesaj final al Întâlnirii la nivel înalt a liderilor religioşi

06.07.2006, Moscova (Catholica) - „Noi, participanţii la Întrunirea la nivel înalt a liderilor religioşi, conducători şi delegaţi ai comunităţilor religioase creştine, islamice, mozaice, budiste, hinduse şi shintoiste din 49 de ţări, ne-am întâlnit la Moscova în ajunul întâlnirii la nivel înalt a Grupului celor 8 (G8). Discutând pe larg chestiuni de interes reciproc, ne adresăm acum conducătorilor de state, comunităţilor noastre religioase şi tuturor oamenilor de buna credinţă.” Acestea sunt cuvintele ce deschid mesajul final al Întâlnirii Religioase Mondiale, desfăşurate la Moscova între 3 şi 5 iulie a.c. Textul mesajului a apărut tradus pe situl Trinitas.ro.

În mesaj se subliniază printre altele că „viaţa omenească este un dar al Celui Atotputernic. Datoria noastră sfântă este să o păstram şi aceasta ar trebui să fie preocuparea atât a comunităţilor religioase, cât şi a liderilor politici. […] Persoana umană este unica fiinţă plămădită de Creator a cărei existenţă pătrunde în veşnicie. Oamenii nu trebuie să devină un produs sau un obiect de manipulare politică, nici un element în maşinăria producţiei şi consumului. De aceea, este necesar să i se acorde vieţii umane cea mai înaltă valoare, din momentul conceperii sale, până la ultima suflare.” Liderii religioşi au cerut nu doar sprijinirea omului, ca individ, ci şi a familiei, celula societăţii: „Astfel, familia are astăzi nevoie de sprijin, deoarece ea este spaţiul privilegiat pentru cultivarea personalităţii libere, inteligente şi morale. Cerem mai multă susţinere pentru familie, în special pentru misiunea sa de formare, prin legislaţia naţională şi internaţională şi prin practica statelor, prin diferite instituţii publice, prin comunităţile religioase şi mass-media.”

Mesajul atinge şi alte teme, precum libertatea religioasă şi terorismul. „Afirmăm importanţa libertăţii religioase în lumea de astăzi. Persoanele individuale şi grupurile trebuie să fie libere de orice constrângere. Nimeni nu trebuie să fie obligat a acţiona într-un mod contrar propriilor convingeri religioase. Este, de asemenea, necesar să ţinem cont de drepturile minorităţilor religioase şi etnice. Condamnăm terorismul şi extremismul de orice fel, ca şi încercările de a le justifica pe baza religiei. Considerăm că este datoria noastră să ne opunem duşmăniei pe baze politice, etnice sau religioase. Deplângem activităţile grupurilor pseudo-religioase şi ale mişcărilor care distrug libertatea şi sănătatea oamenilor, precum şi climatul moral al societăţilor. Folosirea religiei ca mijloc de incitare la ură sau ca scuză pentru crime împotriva persoanelor individuale, moralităţii şi umanităţii, constituie astăzi o preocupare majoră. Acestea pot fi abordate eficient doar prin educaţie şi formare morală. Şcoala, mass-media şi propovăduirea liderilor religioşi trebuie să redea contemporanilor noştri cunoaşterea deplină a tradiţiilor lor religioase, care îi îndeamnă la pace şi dragoste.”

Un alt pasaj din mesaj arată dorinţa de a se preîntâmpina repetarea unor episoade precum cele provocate de caricaturile lui Mohamed: „Cerem oprirea oricărei insulte împotriva sentimentelor religioase şi a sfidării simbolurilor şi numelor, ori a lăcaşurilor de rugăciune considerate sacre de către credincioşi. Cei care profanează lucrurile sfinte trebuie să ştie că rănesc inimile şi incită la conflict între oameni.” Textul se încheie cu următoarele cuvinte: „Făcând un apel special către toţi oamenii credincioşi, îi îndemnăm să se respecte şi să se accepte unii pe alţii, indiferent de diferenţele religioase, naţionale sau de altă natură. Să ne ajutăm unii pe alţii şi pe toţi oamenii bine intenţionaţi în construirea unui viitor mai bun a întregii familii umane! Să păstrăm pacea dăruită nouă de către Cel Atotputernic!”