Interviu cu primul notar al Sinodului BRU (III)
15.11.2006, Blaj (Catholica) - Înfiinţarea şi punerea în funcţiune a organismelor cerute de trecerea la rangul de Arhiepiscopie Majoră continuă în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, ultimele zile aducând două numiri importante: a economului şi respectiv a notarului Sinodului BRU. Situl BRU.ro a publicat astăzi un amplu interviu cu pr. William Alexandru Bleiziffer, interviu pe care Catholica.ro îl preia în trei părţi. Astăzi ultima parte.
– Acelaşi comunicat (al Sinodului BRU – n.n.) ne informează despre înfiinţarea unor „comisii formate din specialişti: comisia liturgică, de educaţie catolică, teologică, misionar-ecumenică şi cea pastorală”. Ne-aţi putea da detalii despre scopul, atribuţiile si modul în care vor funcţiona aceste comisii?
– Statutul Sinodului Episcopilor BRU rezervă un întreg capitol comisiilor pregătitoare. Scopul acestora – dacă ar fi să spicuiesc ceva din conţinutul articolelor capitolului 2 al Statutului – este acela de a analiza, pregăti şi raporta Sinodului, în referat scris rezultatul la care s-a ajuns după un studiu aprofundat al problematicii încredinţate de Sinod. Aceste comisii sunt înfiinţate direct de Arhiepiscopul Major după obţinerea consensului din partea Sinodului şi sunt formate din specialişti din toate eparhiile BRU, inclusiv a celei din S.U.A.
Din cele afirmate mai sus se poate înţelege uşor care este scopul acestor Comisii, iar rolul lor specific este cu atât mai bine perceput cu cât reuşim să punem aceste comisii în legătura cu activitatea Sinodului, o activitate centralizată de reprezentativitate a Bisericii Greco-Catolice la cel mai înalt nivel. Aminteam în decursul acestui interviu de câteva din rezultatele Comisei Sinodale de redactare a Dreptului Particular. Rezultatele activităţii acestei Comisii s-au concretizat pentru moment, desigur alături de alte teme, în elaborarea Statutului Tribunalului de prima instanţă şi anterior acestuia, în elaborarea Statutului de funcţionare al Comisiei, Statute care au fost aprobate de Sinod la ultima sesiune ordinară a acestuia. Ei bine, după modelul Statutului acestei comisii, urmează ca toate celelalte comisii, înfiinţate sau în curs de înfiinţare, să-şi redacteze propriul statut de funcţionare. Acesta va reglementa şi chestiuni referitoare la problemele ce urmează să fie analizate în respectiva comisie, modul de desfăşurare a lucrărilor, perioadă de funcţionare, interval de convocare etc.
Prima Sesiune ordinară a Sinodului Episcopilor BRU a înfiinţat, într-o primă etapă, două comisii. Prima, deja amintita comisie de canonişti, al cărei preşedinte este PS Alexandru, şi o alta, Comisia Sinodală pentru patrimoniu, formată în principal din jurişti civili şi al cărei preşedinte este PS Florentin. Cea de a doua comisie s-a născut la fel ca prima, aproape spontan, dintr-o necesitate de moment: aceea a studierii, elaborării şi prezentării unor răspunsuri profesionale la atacurile adresate proprietăţilor Bisericii Greco-Catolice. Realitatea ultimilor 16 ani a demonstrat o puţină voinţa în ceea ce priveşte restituirea proprietăţilor confiscate de Stat în 1948, tergiversări şi amânări, diversiuni chiar, iar rolul comisiei, care rezultă clar din însăşi numele său, este acela de a urmări felul în care proprietăţile revin proprietarului.
Dacă în prima sesiune ordinară a acestui an Sinodul Episcopilor a înfiinţat cele două comisii deja amintite, la sesiunea din luna octombrie, s-au adăugat acestora alte 5 Comisii sinodale. Este vorba de Comisia Liturgică, cea pentru Educaţie catolică, Teologico-Istorică, Misionar-Ecumenică, şi Pastorală. Toate aceste comisii sunt instrumente valide la dispoziţia Sinodului Episcopilor, şi au ca scop, aşa cum am mai amintit, prezentarea unor propuneri concrete de rezolvare a diferitelor teme analizate în Sinod.
– La ce vă aşteptaţi în continuare. Ce perspective întrevedeţi?
– Sunt optimist. Sunt optimist nu pentru că rezultatele începutului au început să prindă contur. Sunt optimist pentru că reuşesc să percep o vigoare nouă a Bisericii noastre, o implicare mai profundă în diferitele sfere ale vieţii ecleziastice şi sociale, o voinţă mai concretă de fi şi mai mult în slujba credincioşilor noştri. Viitorul ne va pune desigur în faţa unor provocări la care va trebui să răspundem pe măsură. Şi sper din tot sufletul ca răspunsul nostru să fie ancorat în adevăr, credinţă, iubire, să fie înrădăcinat în Dumnezeu.
Trebuie să ducem mai departe opera începută de înaintaşii noştri, trebuie să ducem mai departe opera Bisericii noastre, nu pentru a concura cu înaintaşii noştri, ci pentru că aceasta este misiunea însăşi a ei. Ne aşteaptă o misiune dificilă dar frumoasă, şi ştiu ca numai împreună, şi numai cu ajutorul lui Dumnezeu vom reuşi.
