Precizări cu privire la documentul CDC (comunicat)
13.07.2007, Iaşi (Catholica) - Declaraţia Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, publicată marţi, 10 iunie 2007, intitulată „Răspunsuri la unele întrebări privind anumite aspecte ale doctrinei despre Biserică”, a provocat reacţii şi tulburări în rândul unor creştini necatolici. Acestea au fost redate într-o formă sau alta şi în presa din România.
Mai întâi trebuie precizat că e vorba de o declaraţie care se adresează catolicilor şi exprimă ca atare credinţa lor. De altfel toate Bisericile şi comunităţile bisericeşti îşi precizează credinţa lor în diferite documente sau mărturisiri de credinţă. Documentul vine, aşadar, să lămurească, să clarifice şi să dea răspuns „interpretărilor eronate care trezesc perplexitate şi dubii” în rândul catolicilor.
O lectură atentă a documentului arată că nu se spune nimic nou. Se expune şi explică, în rezumat, poziţia deja susţinută până acum de Biserica Catolică. În principal în această ultimă declaraţie se reiau afirmaţiile precedentului document emis de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei cu aceeaşi finalitate de a aduce clarificări asupra unui punct esenţial al învăţăturii Bisericii, declaraţia „Dominus Iesus” din anul 2000, când la cârma Bisericii era papa Ioan Paul al II-lea.
Reacţiile pe care le-a trezit documentul se reduc la două.
În primul rând s-a spus că declaraţia jigneşte credinţa altora. S-a precizat deja că documentul se adresează catolicilor. Nimeni nu este obligat să creadă ceea ce cred catolicii. Cu siguranţă şi pentru catolici sunt multe doctrine în celelalte credinţe în care nu se regăsesc şi nu sunt de acord. Pentru aceasta însă nu se simt jigniţi. Suntem chemaţi să luăm act de acele credinţe şi să-i respectăm pe oameni în ceea ce cred.
În al doilea rând s-a subliniat că documentul riscă să îngreuneze dialogul ecumenic. Ecumenismul nu presupune uniformizare, ci a ne regăsi în diversitate. Înseamnă înainte de toate a ne cunoaşte propria credinţă şi apoi pe a celorlalţi; a vedea punctele comune, conştienţi fiind de diferenţe. Documentul expune ceea ce din punctul de vedere catolic ne separă de ceilalţi, dar acest lucru nu limitează dialogul, ci, din contra, îl favorizează: orice dialog presupune claritate asupra poziţiilor fiecăruia.
Din gesturile şi declaraţiile papei Benedict al XVI-lea rezultă că el rămâne un promotor al dialogului ecumenic. Să ne amintim de vizita papei în Turcia de anul trecut, de întâlnirea cu Chrisostomos al II-lea, arhiepiscop de Noua Iustiniana şi al întregului Cipru, care a întreprins în perioada 12-18 iunie o vizită oficială la Vatican, de ultima întâlnire de la Vatican cu delegaţia ortodoxă, cu ocazia Sfinţilor Petru şi Pavel de anul acesta etc.
Noul document al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei spune că Biserica Catolică este unica în care subzistă „elementele esenţiale constitutive” ale Bisericii voite de Cristos. Documentul este format din cinci întrebări şi răspunsuri. Primele trei reafirmă că Biserica Catolică „guvernată de succesorul lui Petru şi de episcopii în comuniune cu el” este unica ce se identifică în mod deplin cu Biserica instituită de Isus Cristos. Al patrulea şi al cincilea răspuns explică în ce măsură Bisericile Ortodoxe din Orient şi „comunităţile ecleziale” protestante nu au – cele din urmă mai mult decât primele – „elementele constitutive” esenţiale ale Bisericii. Un articol comentariu însoţeşte documentul. (Biroul de Presă al Diecezei de Iaşi, semnează pr. Cornel Cadar)
