De Paşti, iubirea a triumfat

19.03.2008, Vatican (Catholica) - Triduumul Pascal trebuie să le reamintească credincioşilor că iubirea a triumfat, şi că putem „să pornim din nou de la Cristos” pentru a construi o societate a păcii şi a iubirii, a spus Papa într-un comentariu despre Triduumul Pascal în cadrul audienţei generale de miercuri, 19 martie 2008, din Aula Paul al VI-lea. El a spus că cele trei zile de dinaintea Paştilor ne permit „să retrăim evenimentul central al răscumpărării noastre” şi „ne conduc la nucleul credinţei creştine: patima, moartea şi învierea lui Isus Cristos… La sfârşitul Postului Mare intrăm în atmosfera pe care a trăit-o Cristos însuşi atunci în Ierusalim. Dorim să reaprindem în noi amintirea vie a suferinţelor pe care le-a îndurat Domnul pentru noi şi să ne pregătim cu bucurie pentru Duminica următoare”.

Sfântul Părinte a comentat apoi fiecare dintre celebrările din Triduum, începând cu Liturghia Crismei de joi, care are loc „în fiecare Dieceză, în timpul căreia Episcopul şi preoţii Diecezei îşi reînnoiesc promisiunile făcute la hirotonirea lor preoţească”. Papa Benedict al XVI-lea a numit Liturghia „unul dintre cele mai importante momente din viaţa fiecărei Dieceze, care, adunată în jurul păstorului său, îşi întăreşte unitatea şi credinţa în Cristos, Marele şi Veşnicul Preot”. Joi seara, Biserica celebrează Liturghia Cinei Domnului, „când Cristos s-a dat pe sine nouă tuturor ca hrana mântuirii, ca medicamentul nemuririi şi misterul Euharistiei – izvor şi culme a vieţii creştine”. În timpul Liturghiei, preotul spală picioarele a doisprezece oameni. Sfântul Părinte a spus că acest lucru la aminteşte credincioşilor „cât de mult a făcut Cristos pentru Apostolii Săi”.

„Spălarea picioarelor lor a fost un mod concret de a declara primatul iubirii Sale, o iubire care slujeşte până la a se dărui pe sine, anticipând de asemenea sacrificiul suprem al dăruirii vieţii Sale, pe care urma să îl împlinească a doua zi pe Calvar”, a spus Papa. „Potrivit unei frumoase tradiţii, credincioşii se adună în Joia Sfântă pentru o veghe de rugăciune şi adoraţie euharistică permiţându-le să retrăiască mai intens agonia suferită de Cristos în Grădina Ghetsimani”. Deşi nu se celebrează Liturghia în Vinerea Mare, Pontiful a arătat că Biserica „se adună pentru a analiza misterul păcatului şi al răului care oprimă omenirea. În această zi devoţiuni populare, precum Calea Crucii, au loc ca un mod pentru credincioşi „de a medita asupra patimii şi morţii Răscumpărătorului, de a-şi exprima iubirea şi a… participa la suferinţa lui Cristos”.

Papa a arătat că Sâmbăta Sfântă „este marcată de o tăcere profundă. […] O zi de tăcere este necesară pentru a cântări realitatea vieţii umane, forţele răului şi enorma putere a binelui dezlănţuită de patima şi învierea lui Cristos”. Sâmbătă noaptea este Vigilia Pascală, când Biserica „meditează asupra marilor promisiuni conţinute în Vechiul şi Noul Testament, asupra eliberării decisive de sclavia străveche a păcatului şi a morţii. În întunericul nopţii, lumânarea pascală este aprinsă de la noul foc ca simbol al lui Cristos care a înviat în slavă”. „Cristos, lumina lumii, risipeşte orice umbre în inimă şi în spirit şi iluminează tot omul care vine în lume” , a spus Papa. „Împreună cu aprinderea lumânării pascale, marea veste a Paştilor răsună în Biserică: Cristos a înviat cu adevărat, moartea nu mai are putere asupra Lui. Cu moartea Lui a învins pentru totdeauna răul şi a făcut omului darul vieţii lui Dumnezeu însuşi”.