Cardinalul Kasper despre sensibilităţile evreilor

11.04.2008, Vatican (Catholica) - Noua formulare a rugăciunii pentru evrei din Vinerea Mare, ce se găseşte în Misalul din 1962, a adus „îmbunătăţiri importante” textului iniţial, dar atinge probleme sensibile pentru evrei, a declarat Cardinalul Kasper. Prelatul, care este nu doar preşedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor ci şi oficialul Vaticanului responsabil de relaţiile cu evreii, a oferit recent un interviu publicaţiei L`Osservatore Romano. În acest interviu Cardinalul susţine că reacţiile evreilor sunt în special „emoţionale”. „Nu trebuie să reacţionăm dur dat fiind că (afirmaţiile lor) vin dintr-o supersensibilitate. Chiar şi între evreii prieteni, care de decenii sunt implicaţi într-un dialog intens cu creştini, memoria colectivă a catehizărilor şi convertirilor forţate continuă să fie vie.”

„Mulţi evrei consideră misionarismul între ei ca o ameninţare pentru existenţa lor. Este nevoie deci să fim foarte atenţi în relaţiile iudeo-creştine.” Prelatul a explicat faptul că „rugăciunea din Vinerea Mare pentru evrei are o lungă istorie. Noua formulă a rugăciunii pentru forma extraordinară a ritului roman este oportună ţinând cont că înainte avea unele cuvinte considerate jignitoare de către o parte a evreilor şi dureroase de către diferiţi catolici.” Noua formulă, ce este folosită doar de comunităţile care celebrează Liturghia după Misalul din 1962, „vorbeşte despre Isus ca fiind Cristos şi mântuitorul tuturor oamenilor, de aceea şi al evreilor. Mulţi au interpretat această afirmaţie ca fiind nouă şi neprietenească faţă de evrei. Dar ea este bazată pe Noul Testament ca întreg – cf. 1Timotei 2,4 – şi indică diferenţa fundamentală, pe care toată lumea o ştie, dintre creştini şi evrei.”

„În trecut, credinţa în Cristos, care îi diferenţiază pe creştini de evrei, a fost frecvent transformată într-un `limbaj al sfidării`, cu toate consecinţele grave ce derivă din aceasta. Dacă astăzi ne angajăm să ne respectăm reciproc,aceasta se poate baza doar pe faptul că ne recunoaştem reciproc diversitatea. Din acest motiv noi nu aşteptăm ca evreii să fie de acord cu conţinutul cristologic al rugăciunii din Vinerea Mare, ci ca să ne respecte modul în care ne rugăm ca creştini, după credinţa noastră, aşa după cum noi le respectăm modul lor de a se ruga. Din această perspectivă ambele părţi au de învăţat.” În opinia Cardinalului Kasper, „neînţelegerile legate de reformularea rugăciunii din Vinerea Mare arată cât de importantă este sarcina dialogului iudeo-creştin. Reacţiile de supărare trebuie să fie folosite ca ocazii de clarificare şi de aprofundare.”