Situaţia Cuvântului lui Dumnezeu în lumea întreagă (I)

08.10.2008, Vatican (Catholica) - Cea de-a 12-a Adunare Generală Ordinară a Sinodului Episcopilor a inclus luni, în prima zi de lucrări, un raport al reprezentanţilor celor cinci continente. Papa Benedict al XVI-lea a ascultat declaraţiile împreună cu cei 245 de Părinţi Sinodali. Din păcate textul reprezentantului Americilor, Cardinalul Oscar Rodriguez Maradiaga, Arhiepiscop de Tegucigalpa, Honduras, nu a ajuns la presă. Arhiepiscopul John Onaiyekan de Abuja, Nigeria, vorbind despre Africa, a spus că acest continent ar putea deveni un tărâm biblic aşa cum multe alte naţiuni creştine nu pot. A amintit de martirii şi mărturisitorii unor centre africane precum Alexandria, Cartagina şi Ippo. Dar, s-a plâns el apoi, a găsi acum o Biblie în Africa nu este atât de uşor.

„Costul unei Biblii poate să fie mic în multe părţi ale lumii”, a spus el. „În multe părţi din Africa poate să fie însă cât venitul pe o lună. Drept urmare mulţi oameni nu au îndeajuns bani pentru a deţine o Biblie.” A amintit apoi problema traducerii în diferitele limbi africane. „Multe limbi nu au încă o traducere adecvată a textului biblic. […] Dar chiar după ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu citit în limba noastră există sarcina interpretării lui pentru a reda adevărata semnificaţie a mesajului, dorit de Duhul Sfânt, celor cărora li se adresează. Aici vine sarcina interpretării, a exegezei atât la nivel ştiinţific cât şi popular.” Arhiepiscopul Onaiyekan a continuat: „De la acest Sinod sperăm că entuziasmul pentru Cuvântul lui Dumnezeu pe care îl experimentăm acum în continentul nostru să fie întărit şi susţinut. Sperăm de asemenea că după ce am expus provocările cu care ne confruntăm datorită resurselor limitate, vom putea spera la mai mult ajutor de la cei care ne-au ajutat în domeniile deja amintite.”

Arhiepiscopul Tomas Menamparampil de Guwahati, India, a lăudat un aspect pe care el îl consideră definitoriu pentru Cuvântul lui Dumnezeu în Asia – predicarea însoţită de mărturie. „Maica Tereza este un exemplu recent”, a spus el. „Misionarii au rămas creativi şi au continuat să intre în noi spaţii. Slujirea lor în domeniul educaţiei şi sănătăţii este foarte respectată. […] Sunt activi în lupta pentru drepturile grupurilor oprimate; în promovarea schimbărilor sociale, a culturii, a protejării mediului, în apărarea familiei şi vieţii; sunt avocaţii celor slabi şi marginalizaţi, vocea celor fără voce. […] Chiar şi acolo unde se opune cea mai mare rezistenţă Evangheliei, mărturia evanghelică a activităţii sociale este bine primită.” Prelatul a mai subliniat că Biserica este în creştere în Asia. Fenomenul se înregistrează în special în China, Indonezia, Myanmar şi Thailanda, precum şi în India.

Viaţa consacrată este de asemenea bine înţeleasă în Asia, a afirmat Arhiepiscopul Menamparampil. „Valorile religioase precum renunţarea, austeritatea, tăcerea, rugăciunea, contemplaţia, celibatul sunt foarte respectate. […] Persoanele consacrate sunt considerate în Asia păzitori ai înţelepciunii religioase şi umane. Cu o formare adecvată, tinerii cu viaţă consacrată pot deveni vestitori eficienţi ai mesajului creştin.” Dar, a notat el, creştinii din Asia trebuie să fie convinşi să îşi trăiască credinţa, lucru împiedicat de faptul că unii sunt persecutaţi pe motive religioase. „În multe ţări din Asia creştinii sunt supuşi la presiuni mari. Libertatea este restricţionată, noii convertiţi hărţuiţi, iar comunităţile persecutate, precum recent îi Orissa, India. Dar răbdarea manifestată de comunităţi, moderaţia răspunsului lor, spiritul de iertare manifestat, toate acestea au o putere evanghelizatoare.”