Agonia lui Cristos mişcă şi inimile cele mai tari
10.04.2009, Roma (Catholica) - Chiar şi cele mai tari inimi sunt mişcate când asistă la suferinţele lui Cristos din timpul patimilor şi morţii Sale, ce revelează deplinătatea iubirii lui Dumnezeu pentru omenire, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea astăzi, la sfârşitul celebrării Căii Crucii la Coloseumul din Roma. Adresându-se celor prezenţi, Sfântul Părinte a reflectat la cuvintele sutaşului pe care Sf. Marcu îl citează la sfârşitul relatării lui despre patimi: „Iar sutaşul, care stătea în faţa Lui, văzând că astfel şi-a dat duhul, a zis: Cu adevărat, Omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!”
„Nu poate să nu ne surprindă mărturisirea de credinţă a acestui soldat roman, care a asistat la succesiunea diferitelor faze ale răstignirii. Când întunericul nopţii se pregătea să coboare peste acea Vineri unică a istoriei, când de acum sacrificiul Crucii era consumat şi cei prezenţi se grăbeau pentru a putea celebra în mod regular Paştele iudaice, puţine cuvinte, smulse din buzele unui anonim comandant al trupelor romane, răsunară în liniştea de dinaintea acelei morţi atât de speciale. Acest oficial al trupelor romane, care asistase la execuţia unuia dintre atâţia condamnaţi la pedeapsa capitală, a ştiut să recunoască în acel Om răstignit pe Fiul lui Dumnezeu, care şi-a dat duhul în abandonarea cea mai umilitoare. Sfârşitul său ruşinos ar fi trebuit să marcheze triumful definitiv al urii şi al morţii asupra iubirii şi al vieţii. Dar nu a fost aşa! Pe Golgota se ridica Crucea pe care atârna un om de acum mort, dar acel Om era `Fiul lui Dumnezeu`, aşa cum a mărturisit sutaşul – `văzând că astfel şi-a dat duhul`, precizează evanghelistul.”
Papa a spus apoi că, asemenea sutaşului, ” şi noi ne oprim să fixăm chipul fără viaţă al Celui Răstignit, la sfârşitul acestei `Căi a Crucii` tradiţionale”. „Patimile dureroase ale Domnului Isus nu pot să nu împingă spre milă şi inimile cele mai dure, deoarece constituie vârful revelaţiei iubirii lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi”, a mai afirmat el. „De-a lungul mileniilor, numeroşi bărbaţi şi femei s-au lăsat fascinaţi de acest mister şi l-au urmat pe El, făcând la rândul lor, ca şi El şi mulţumită ajutorului Lui, din propria viaţă un dar pentru fraţi. Sunt sfinţii şi martirii, mulţi dintre care ne rămân necunoscuţi nouă. Şi în acest timp al nostru, câte persoane, în liniştea existenţei lor cotidiane, unesc patimile lor celor ale Răstignitului şi devin apostoli ai unei adevărate reînnoiri spirituale şi sociale!”
„Să ne oprim în această seară să contemplăm Chipul Său desfigurat”, a îndemnat Pontiful. „Este chipul Omului durerilor, care s-a încărcat cu toate suferinţele noastre mortale. Chipul Său se reflectează în acela al fiecărei persoane umilite şi ofensate, bolnave şi suferinde, singure, abandonate şi dispreţuite. Vărsându-şi sângele, El ne-a răscumpărat din sclavia morţii, a rupt singurătatea lacrimilor noastre, a intrat în fiecare condamnare a noastră şi în fiecare dificultate.” La final Papa a urat: „Încă de acum doresc tuturor: Paşte fericit în lumina Domnului înviat!”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
