Omul trebuie să privească şi dincolo de ştiinţă

02.12.2009, Vatican (Catholica) - Succesul ştiinţei nu trebuie să facă omenirea să nu îl mai vadă pe Dumnezeu, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea într-un mesaj care marchează Anul Astronomiei. Mesajul a fost trimis Mons. Rino Fisichella, rectorul Universităţii Pontificale Laterane. Această universitate găzduieşte o conferinţă de trei zile intitulată „1609-2009: De la telescopul lui Galilei la cosmologia evoluţionistă. Ştiinţă, filozofie şi teologie în dialog”. Evenimentul urmează să se încheie astăzi.

Sfântul Părinte consideră că momentul de acum 400 de ani, când Galilei a folosit telescopul, a fost unul crucial în istoria omenirii. „Ştiinţa devenea atunci ceva diferit de ceea ce gândeau anticii. Metoda deductivă făcea loc celei inductive, deschizând calea experimentelor. Conceptul de ştiinţă care durase secole era atunci modificat.” S-a ajuns la „o nouă concepţie asupra lumii şi omului”. Şi astăzi „universul continuă să nască întrebări la care simpla observaţie nu poate însă să dea un răspuns satisfăcător”. Ştiinţele naturale şi fizice, recurgând doar la propriile resurse, riscă să prezinte cosmosul ca „o enigmă nerezolvată”. Dar lecţia lui Galilei este că materia „are o capacitate inteligibilă de a vorbi inteligenţei omului şi de a indica o cale ce merge dincolo de simplul fenomen”. Folosind exemplul matematicii, Pontiful a explicat: „Matematica este o invenţie a spiritului uman pentru înţelegerea creaţiei. Dar dacă natura este cu adevărat structurată după un limbaj matematic şi matematica, inventată de om, poate să reuşească în a o înţelege, aceasta înseamnă că se verifică ceva extraordinar: structura obiectivă a universului şi structura intelectuală a individului uman coincid, raţiunea obiectivă şi raţiunea din natură sunt identice.”

Lecţia lui Galileo cheamă la a merge dincolo de ceea ce poate fi observat. Întrebările despre imensitatea universului, originile şi scopul său, „nu admit doar un singur răspuns cu caracter ştiinţific”. „Oricine priveşte la cosmos urmând lecţia lui Galileo nu va putea să se oprească doar la ceea ce se observă cu telescopul; va merge mai departe, întrebându-se despre semnificaţia şi obiectivul pe care îl are întreaga creaţie.” În acest context, a observat Papa, filosofia şi teologia au un rol important „în pregătirea căii pentru o cunoaştere mai avansată”. Filosofia, „dată fiind frumuseţea creaţiei, caută cu raţiunea să înţeleagă natura şi scopul ultim al cosmosului”. Teologia, pe de altă parte, „fondată pe Cuvântul revelat, priveşte frumuseţea şi înţelepciunea lui Dumnezeu, arătată de urmele pe care le-a lăsat în natura creată”. Şi raţiunea şi credinţa sunt aici implicate; „ambele contribuie cu lumina lor”. Sfântul Părinte concluzionează: „nu există un conflict între cunoaşterea ştiinţifică, filosofică şi teologică; dimpotrivă, doar în măsura în care reuşesc să intre în dialog vor putea ele să prezinte omului de astăzi rezultate cu adevărat eficiente”. Descoperirea lui Galileo „a marcat o fază decisivă în istoria omenirii”, urmată de „alte mari cuceriri”. Cu ele vine şi un risc: ca omul „să se bazeze doar pe ştiinţă şi să uite să îşi ridice privirea dincolo de ele”. Tocmai de aceea Papa invită oamenii să îşi ridice privirea „spre Fiinţa transcendentă, Creatorul a toate, care în Isus Cristos şi-a revelat chipul de Iubire”.