Episcopul Bogdanffy de Oradea recunoscut ca martir
30.03.2010, (Catholica) - Un prim Episcop catolic român decedat în închisorile comuniste este mai aproape de beatificare după ce sâmbătă, 27 martie 2010, Papa Benedict al XVI-lea a semnat o serie de decrete printre care şi cel privind martiriul Episcopului romano-catolic Szilard Bogdanffy de Oradea. Acesta s-a născut la data de 21 februarie 1911 în localitatea Feketeto din Banatul de Nord (pe atunci în comitatul Torontal din Ungaria, astăzi în Serbia). A fost consacrat în clandestinitate ca Episcop auxiliar de Satu Mare şi Oradea la 14 februarie 1949, la vârsta de 38 ani, în Capela Nunţiaturii Apostolice din Bucureşti, de către Episcopul Gerald Patrick Aloysius O’Hara de Savannah, regent al Nunţiaturii Apostolice din România. Episcopul Bogdanffy a fost arestat la 5 aprilie 1949 la Oradea, trecând ulterior prin închisorile de la Jilava, Capul Midia, Sighet şi Aiud. În aceasta din urmă a murit la 3 octombrie 1953, la vârsta de 42 de ani.
Printre decretele semnate de Papa acum câteva zile unul o priveşte pe o călugăriţă americană care a fondat o congregaţie de surori pentru a-i sluji pe cei săraci şi bolnavi, şi în particular pe sclavi. Sr. Henriette Delille, fondatoare a Surorilor Sfintei Familii, este una dintre cele şapte persoane care vor fi recunoscute ca venerabile. Henriette Delille (1812-1862), de provenienţă africană, a trăit în Louisiana dar nu a fost sclavă. A înfiinţat congregaţia ei de surori de culoare în 1842. Ceilalţi şase noi venerabili sunt: Maria Felicia de Jesus Sacramentado (născută Maria Felicia Guggiari Echeverria), călugăriţă paraguayană din Ordinul Carmelitanelor Desculţe (1925-1959); Maria Frances a Crucii (născută Franziska Amalia Streitel), fondatoarea germană a Surorilor Fecioarei Durerilor (1844-1911); Maria Theresia (născută Regina Christine Wilhelmine Bonzel), fondatoarea germană a Surorilor Sf. Francisc ale Adoraţiei Perpetue (1830-1905); Ivan Franjo Gnidovec, Episcop sloven de Skopje-Prizren (1873-1939); Luigi Novarese, preot diecezan italian şi fondator al Slujitorilor tăcuţi ai Crucii (1914-1984); Francesco Antonio Marcucci, Arhiepiscop italian de Montalto (1717-1798).
De asemenea, Sfântul Părinte a aprobat recunoaşterea miracolelor obţinute prin mijlocirea a şase persoane: Fericita Bonifacia Rodriguez de Castro, fondatoarea spaniolă a Slujitoarelor Sf. Iosif (1837-1905); Juan de Palafox y Mendoza, Episcop spaniol de Osma (1600-1659); Maria Barbara a Preasfintei Treimi (născută Barbara Maix), fondatoare austriacă a Surorilor Inimii Neprihănite a Mariei (1818-1873); Anna Maria Adorni, fondatoare italiană a Congregaţiei Slujitoarelor Mariei Neprihănite şi a Institutului Bunului Păstor din Parma (1805-1893); Maria de la Inmaculada Concepcion (născută Maria Isabel Salvat y Romero), superioara generală spaniolă a Surorilor Societăţii Crucii (1926-1998); Stephen Nehme (născut Joseph), călugăr libanez din Ordinul Maroniţilor (1889-1938). Pontiful a recunoscut şi trei martiri: Szilard Bogdanffy, Episcop romano-catolic de Oradea Mare, care a murit în închisoare în Aiud, Romania (1911-1953); Gerhard Hirschfelder, preot, care a murit în lagărul de concentrare din Dachau (1907-1942); Luigi Grozde, laic de origine slovenă şi membru al Acţiuni Catolice, ucis din ură faţă de credinţă (1923-1943).
Legături
Imagini
