Anul Familiei şi al Sfintei Taine a Căsătoriei, la Sebeş
22.03.2011, Sebeş (Catholica) - mbătă, 19 martie 2011, a avut loc a doua manifestare la nivel inter-protopopial dedicată celebrării Anului Familiei şi al Sfintei Taine a Căsătoriei. După ce în luna februarie gazda a fost Protopopiatul Târgu Mureş, de data aceasta Protopopiatul Sebeş a organizat întâlnirea protopopilor şi preoţilor parohi din Protopopiatele Alba Iulia, Aiud, Ocna-Mureş şi Sebeş. Aceste serii de evenimente au ca prim scop prezentarea şi dezbaterea caracteristicilor definitorii, particularităţilor şi aspectelor problematice ale căsătoriei şi implicit ale familiei creştine, ţintind astfel o pregătire a tuturor preoţilor Arhieparhiei pentru celebrarea în parohii a Anului Familiei şi al Sfintei Taine a Căsătoriei (28 noiembrie 2010 – 20 noiembrie 2011), aflăm de pe BRU.ro.
Astfel, de la ora 10, în biserica protopopială din Sebeş s-a săvârşit Sfânta Liturghie, prezidată de pr. Vicar mitropolitan Ioan Fărcaş, care i-a avut alături pe preoţii celor patru protopopiate, iar ca invitaţi pe părinţii consilieri mitropolitani Viorel Comşa şi William Bleiziffer. La sfârşitul Sf. Liturghii pr. Ioan Fărcaş a prezentat auditoriului cadrul desfăşurării acestor manifestări, referindu-se la importanţa şi atenţia tot mai mare ce se cad a fi date formării şi educării familiilor creştine, lăsând apoi locul pr. Viorel Comşa pentru a expune principală temă a zilei. Pr. consilier mitropolitan Comşa şi-a structurat excursul său despre familia creştină plecând de la imaginea „Familiei Sfintei Treimi” – Un singur Dumnezeu întreit în persoane -, evocând apoi modelul Sfintei Familii din Nazaret, în care Isus, Fiul veşnic al Tatălui , „a ieşit de la Dumnezeu” (Ioan 13,3), „s-a coborât din ceruri” (Ioan 3,13), a „venit în trup” (1Ioan 4,2), fiind Cuvântul ce „s-a făcut trup şi s-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl” (Ioan 1,14), pentru a prezenta apoi familia creştină ca expresie a lucrării şi voinţei lui Dumnezeu pecetluită sacramental prin binecuvântarea din Sfânta Taină a Căsătoriei.
Pr. Comşa a arătat că întreg conţinutul capitolului al doilea al Evangheliei după Luca mărturiseşte despre „voinţa lui Dumnezeu faţă de planul Său, prin care doreşte să arate rolul Familiei din Nazaret în viaţa Pruncului Divin, în istoria lumii şi a mântuirii. Ceea ce a orânduit de la început pentru viaţa omenirii, când a întemeiat prima familie în paradisul pământesc, ceea ce i-a promis lui Avraam, cu care încheiase un legământ şi prin care l-a asigurat că urmaşii lui vor fi ca stelele de pe ceruri şi ca nisipul mării, acest lucru l-a confirmat şi desăvârşit Părintele Ceresc prin trimiterea Fiului Său între oameni, într-o familie de pe pământ. Familia din Nazaret este, aşadar, icoana şi oglinda în care se poate reflecta orice familie umană în menirea şi misiunea ei stabilită de Creator, ea fiind celula fundamentală a societăţii, leagănul sacru al vieţii, sanctuar al iubirii”.
În ultima parte a expunerii sale, părintele a făcut referinţă la însemnătatea dogmatică a Sacramentelor, care conform învăţăturii Bisericii sunt „semne eficiente ale harului, instituite de Cristos şi încredinţate Bisericii, prin care ne este împărtăşită viaţa dumnezeiască”; în ele acţionează însuşi Cristos si astfel devin eficiente; sunt necesare pentru mântuire pentru că „harul sacramental este harul Sfântului Spirit dat de Cristos şi propriu fiecărui Sacrament. Spiritul vindecă şi transformă pe cei care îl primesc, conformându-i Fiului lui Dumnezeu”. În consecinţă, familia creştină este expresie a unei legături liber-consimţite dintre bărbat şi femeie şi întemeiate de „Dumnezeu Însuşi, astfel încât căsătoria încheiată şi consumată între botezaţi nu poate fi desfăcută niciodată”, devenind o „realitate irevocabilă şi care dă naştere la un legământ garantat de fidelitatea lui Dumnezeu”.
După încheierea acestei expuneri, câţiva credincioşi şi preoţi au pus întrebări şi au prezentat aspecte problematice şi de interpretare a legăturii conferite de Sacramentul Căsătoriei şi implicit de abordare a vieţii de şi în familie. La sfârşit, pr. Florin Gatea, protopop de Sebeş, a mulţumit deopotrivă invitaţilor şi participanţilor, apreciind în mod deosebit materialul expus de pr. Viorel Comşa. După prânzul oferit de protopopiatul gazdă, pr. Ioan Fărcaş a abordat o altă temă şi anume liturgisirea şi celebrarea Vecerniei, insistând asupra unor detalii ce ţintesc obţinerea unei mai bune uniformizări rituale. În încheiere s-au abordat şi analizat şi alte teme pastorale şi liturgice.
Imagini
