Vaticanul vrea mai multă metafizică pentru preoţi
23.03.2011, Vatican (Catholica) - În contextul în care abilitatea umană de a gândi este atacată de relativism, preoţii şi teologii trebuie să studieze mai multă filozofie, susţine Vaticanului. Acesta este unul dintre principalele puncte ale „Decretului despre reforma studiilor ecleziale de filozofie”, aprobat de Papa Benedict al XVI-lea la 28 ianuarie, în sărbătoarea Sf. Toma de Aquino, şi de Cardinalul Zenon Grocholewski, prefectul Congregaţiei pentru Educaţia Catolică, şi prezentat oficial ieri.
Cardinalul a explicat faptul că Biserica se adaptează mereu nevoilor circumstanţelor istorico-culturale, şi că formarea filosofică lipseşte în multe instituţii ecleziale de astăzi. Această absenţă este notabilă mai ales într-o vreme în care „raţiunea însăşi este ameninţată de utilitarism, scepticism, relativism şi neîncredere în abilitatea ei de a cunoaşte adevărul despre problemele fundamentale ale vieţii”, a susţinut prelatul. Noile îndrumări sunt în conformitate cu enciclica „Fides et Ratio” a Papei Ioan Paul al II-lea, care afirmă, a amintit Cardinalul, că „teologia a avut şi continuă să aibă nevoie de o contribuţie filosofică”.
Cardinalul Grocholewski a afirmat că Biserica doreşte să redescopere metafizica, adică o filozofie care să ridice din nou cele mai profunde întrebări despre fiinţa umană. Oficialul Vaticanului a insistat că tehnologia şi ştiinţa nu pot „satisface setea omului privitoare la întrebările ultime: ce este fericirea? cine sunt eu? este lumea rodul norocului? care este destinul meu? ş.a. Astăzi, mai mult ca niciodată, ştiinţa are nevoie de înţelepciune.” A afirmat în continuare că „vocaţia originală” a filosofiei trebuie redescoperită: „căutarea adevărului şi dimensiunea ei sapienţială şi metafizică”. A subliniat şi importanţa logicii, numind-o o disciplină ce structurează raţiunea şi care a dispărut datorită crizei actuale a culturii creştine.
Rectorul Angelicum (Universitatea Pontificală Sf. Toma de Aquino), pr. dominican Charles Morerod, a afirmat că nu există contradicţie între filozofie şi credinţă. „Creştinismul presupune o armonie între Dumnezeu şi raţiunea umană. Importanţa filosofiei este legată direct de dorinţa umană de a cunoaşte adevărul. Experienţa arată că cunoaşterea filosofiei ne ajută la o mai bună organizare, în cooperare cu celelalte ştiinţe, a studierii oricărei ştiinţe. Metafizica doreşte să cunoască întreaga realitate – culminând cu cunoaşterea Primei Cauze a toate – şi să arate relaţia reciprocă dintre diferitele ştiinţe, evitând orice închidere în ele a acestora.”
Studiile de filozofie vor trece de la doi ani la trei ani. Vor fi cerinţe mai exigente pentru profesori, cerându-se doctorate în filozofie, de preferinţă obţinute în instituţii ecleziale. Studiile de teologie nu vor fi mai lungi, dar vor include mai multă filozofie în primii ani.
