IPS Ioan Robu: Trebuie să se pună capăt crizei morale

25.01.2012, Roma (Catholica) - Protestul din România împotriva costului ridicat al vieţii şi împotriva corupţiei a ajuns la a 11-a zi consecutivă. În toate principalele oraşe, ca şi în capitala Bucureşti, zeci de mii de persoane au manifestat în stradă cerând demisia guvernului condus de premierul Emil Boc. În centrul protestelor, care ieri au dus la demisia ministrului de externe, Teodor Baconschi, stau politicile fiscale voite de executiv şi sărăcia pe scară largă din ţară. Stefano Leszczynski i-a luat un interviu Mons. Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, întrebându-l pentru început care sunt motivele protestului. Acesta a răspuns:

– Judecând după sloganurile scandate de mulţime, se poate spune că motivele sunt corupţia, sărăcia, incompetenţa şi corupţia guvernanţilor, mânia la auzul atâtor minciuni ale propagandei partidului de guvernământ, nedreptăţile provocate de multitudinea de taxe care sunt de plătit, şi aşa mai departe.

– Excelenţă, care este situaţia economică din România, astăzi? A existat o îmbunătăţire a nivelului de trai după intrarea în Uniunea Europeană sau diferenţa socială este încă foarte puternică în ţară?

– Aş zice că situaţia economică se află într-o etapă de tranziţie lipsită de un scop clar şi de înţelepciunea căutării binelui comun. Oamenii au obosit să vadă cum cei de la putere caută numai interesele proprii şi nu binele poporului. Şi apoi, s-a înregistrat, fără îndoială, o îmbunătăţire a situaţiei după intrarea în Uniunea Europeană, dar numai câteva persoane au simţit o îmbunătăţire reală şi stabilă. Marea majoritate a familiilor trăiesc în sărăcie. Şi e adevărat: criza economica este o criză generală, iar România nu este scutită. Dar guvernanţii români – şi aceasta este o opinie comună – nu au nicio idee despre binele comun; însă sunt foarte precişi în a căuta propriile interese şi sfidează oamenii cu egoismul şi cu prepotenţa lor. Vă dau un exemplu. De mulţi ani încerc să îl întâlnesc pe Preşedintele Republicii – i-am şi scris în acest scop – şi pe primul ministru, pentru o problemă care privea situaţia unei construcţii de lângă Catedrala noastră, din pricina căreia am avut un proces care a durat cinci ani. Sunt ani de când aştept să fiu primit în audienţă; nici măcar nu mi-au răspuns la scrisori. Iată: acesta este un exemplu din care reiese în mod clar sfidarea, prepotenţa.

– Este o situaţie adesea dificilă cea a ţărilor care au ieşit din fostul bloc comunist, ţări cu emigrare înspre Occident. Astăzi aceşti muncitori continuă să găsească de lucru în străinătate, sau această situaţie a devenit mai grea şi se înregistrează repercusiuni şi în România?

– Există repercusiuni destul de grave: în acest timp, familiile sunt despărţite deoarece o parte pleacă în străinătate şi o parte e în România; sunt multe dificultăţile trăite de copii, care cresc fără mamă sau chiar fără ambii părinţi. Totuşi, această emigrare are poate şi un aspect pozitiv în sensul că, muncind în străinătate, reuşesc să ajute acea parte a familiei care se află în România: trimit bani în România. Însă mai sunt şi alte aspecte care apar încet-încet. De exemplu, în România nu se mai găsesc muncitori pentru că sunt toţi plecaţi în străinătate: au plecat toţi pentru că aici, e adevărat, locurile de muncă sunt puţine, sunt prost plătite şi deci oamenii caută să meargă altundeva unde primesc un salariu mai bun. Chiar dacă trebuie să înfrunte multe umiliri şi condiţii de viaţă care, din păcate, sunt cele care sunt…

– Excelenţă, de ce anume ar avea nevoie astăzi România pentru a dobândi stabilitate socială şi o perspectivă mai optimistă în ce priveşte viitorul?

– Ca toţi de altfel, şi în Europa, unde există această criză economică, avem nevoie să ne întoarcem la valorile care au fost uitate; nu să sporim, ci să punem capăt crizei morale şi crizei de credinţă în care ne aflăm, şi de unde provin atâtea rele, atât pe plan economic cât şi în viaţa socială.

– Aşadar, secularizarea a lovit puternic şi România, şi la nivel instituţional?

– Da: a lovit-o destul de puternic şi nu într-un timp lung, ci foarte rapid. Iar aceste atacuri au fost foarte puternice.

(traducere Cristina Grigore, Biroul de presă al Arhidiecezei de Bucureşti)