Pontiful explică `da`-ul Bisericii pentru căsătorie
23.01.2013, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea susţine că viziunea creştină despre om este un mare „da” dat demnităţii sale şi naturii sociale şi, în acest context, Biserica subliniază marele „da” dat demnităţii şi frumuseţii căsătoriei. În aceeaşi direcţie, Papa a vorbit sâmbătă despre „nu”-ul spus de Biserică filosofiilor precum cele legate de sexe. Sfântul Părinte a vorbit despre viziunea Bisericii despre căsătorie şi demnitatea omului în discursul susţinut în faţa adunării plenare a Consiliului Pontifical Cor Unum, care coordonează activitatea caritabilă a Bisericii.
„Biserica este mereu angajată să promoveze omul după planul lui Dumnezeu, în demnitatea sa integrală, respectând dubla sa dimensiune verticală şi orizontală. […] Viziunea creştină despre om este un mare da spus demnităţii persoanei chemate la comuniunea intimă cu Dumnezeu, o comuniune filială, umilă şi încrezătoare. Fiinţa umană nu este nici individ de sine stătător nici element anonim în colectivitate, ci persoană singulară şi irepetabilă, rânduită intrinsec spre relaţie şi spre socialitate. De aceea Biserica reafirmă marele său da spus demnităţii şi frumuseţii căsătoriei ca exprimare de alianţă fidelă şi rodnică dintre bărbat şi femeie şi nu-ul spus filozofiilor ca aceea a sexelor. Biserica se călăuzeşte după faptul că reciprocitatea dintre masculin şi feminin este expresie a frumuseţii naturii voite de Creator.”
Aceste afirmaţii au fost concluzia unei atente reflecţii asupra naturii umane susţinută de Pontif şi o ilustrare a relaţiei dintre credinţă şi caritate. „Creştinul, îndeosebi cel care lucrează în organismele de caritate, trebuie să se lase orientat de principiile credinţei, prin care noi aderăm la ‘punctul de vedere al lui Dumnezeu'”, a spus el. Când omul nu urmăreşte planul lui Dumnezeu, devine „victima tentaţiilor culturale care au ajuns să îl facă sclav”. În acest sens, Sfântul Părinte a pomenit ideologiile din secolele recente care promovau „cultul naţiunii, al rasei, al clasei sociale”, precum şi „capitalismul sălbatic cu cultul profitului, din care au rezultat crize, inegalităţi şi mizerie”. A vorbit despre „umbrele vremurilor noastre”, referindu-se „tragică reducţie antropologică ce repropune vechiul materialism hedonist, la care se adaugă însă un ‘prometeism tehnologic’.”
„Din unirea dintre o viziune materialistă despre om şi marea dezvoltare a tehnologiei rezultă o antropologie care este în fond atee”, a explicat Sfântul Părinte. „Ea presupune ca omul să fie redus la funcţiuni autonome, mintea la creier, istoria umană la un destin de autorealizare. Toate acestea, făcându-se abstracţie de Dumnezeu, de dimensiunea propriu-zis spirituală şi de orizontul dincolo de această lume.” Într-o astfel de perspectivă, a avertizat Pontiful, orice este tehnologic posibil devine legitim moral, „orice experiment este acceptabil, orice politică demografică este permisă, orice manipulare este justificată”. „Omul vrea să fie ab-solutus, dezlegat de orice legătură şi de orice constituţie naturală. El pretinde să fie independent şi crede că numai în afirmarea de sine se află fericirea sa. […] Este vorba de o negare radicală a caracterului de creatură şi de filiaţie al omului, care ajunge într-o singurătate dramatică.”
Creştinii şi toţi oamenii de bună voinţă trebuie să fie avertizaţi de aceste „deviaţii”. „Este vorba de o derivă negativă pentru om, chiar dacă se ascunde în sentimente bune, urmărind un presupus progres, sau presupuse drepturi, sau un presupus umanism.” În faţa acestor „reducţii antropologice”, creştinii trebuie să îşi retragă sprijinul pentru cei care promovează orice împotriva antropologiei creştine. Pe de altă parte, creştinii trebuie să afirme viziunea creştină despre om, acel mare „da” spus demnităţii şi chemării lui înalte. „În faţa acestor provocări epocale, noi ştim că răspunsul este întâlnirea cu Cristos. În El omul poate să realizeze pe deplin binele său personal şi binele comun.”
