Papa Francisc: O Biserică ce spune „da” Duhului Sfânt

02.05.2013, Vatican (Catholica) - Când nu îi permitem Duhului Sfânt să lucreze, diviziunile din sânul Bisericii cresc. Acesta a fost mesajul central al predicii Papei Francisc din această dimineaţă, de la Liturghia concelebrată cu Cardinalul Albert Malcolm Ranjith Patabendige, Arhiepiscop de Colombo, Sri Lanka, în prezenţa personalului Muzeelor Vaticanului. Predica a pornit de la prima lectură, din Faptele Apostolilor, unde se aminteşte începutul Bisericii, care, după Rusalii, a mers la „periferiile credinţei” pentru a proclama Evanghelia.

Papa a subliniat că Duhul Sfânt a făcut două lucruri: „mai întâi impulsionează” şi creează „probleme”, iar apoi „generează armonie în Biserică”. În Ierusalim erau diverse opinii între primii discipoli despre primirea sau nu a neamurilor în Biserică. Erau cei care spuneau „nu” la orice înţelegere, dar şi cei care erau deschişi: „Exista o Biserică a lui ‘nu’, care spunea ‘nu se poate, nu, nu trebuie’ şi o Biserică a lui ‘da’, care spune ‘să ne gândim la aceasta, să fim deschişi faţă de aceasta, Duhul este cel care ne deschide poarta’. Duhul Sfânt mai avea de îndeplinit a doua sarcină: să genereze armonie între aceste poziţii, armonie în Biserică, între cei din Ierusalim, precum şi între ei şi păgâni. Duhul Sfânt a făcut mereu o treabă bună de-a lungul istoriei. Iar atunci când nu îl lăsăm să lucreze, încep diviziunile în Biserică, sectele şi toate aceste lucruri […] deoarece suntem închişi faţă de adevărul Duhului.”

Dar care este oare cuvântul cheie în această dispută din Biserica primară? Papa Francisc a amintit cuvintele inspirate ale lui Iacob, Episcopul Ierusalimului, care a subliniat că nu trebuie impus pe gâtul discipolilor jugul pe care nici părinţii lor nu au putut să îl ducă: „Când slujirea Domnului devine un jug greu, porţile comunităţilor creştine sunt închise: nimeni nu doreşte să vină la Domnul. Dar noi credem că prin harul Domnului nostru Isus Cristos suntem mântuiţi. Mai întâi bucuria acestei carisme de a proclama harul, apoi vom vedea ce putem face. Acest cuvânt, jug, îmi vine în inimă, îmi vine în minte.” Papa a reflectat apoi ce înseamnă a duce jugul astăzi în Biserică. Isus le-a cerut tuturor să rămână în iubirea Sa. Din această iubire se naşte respectarea poruncilor Sale. Aceasta, a repetat el, este „comunitatea creştină care spune da”. Această iubire ne face să fim fideli Domnului. „Nu voi face aceasta sau aceasta deoarece îl iubesc pe Domnul.”

„Într-o comunitate a lui ‘da’ până şi ‘nu’-ul este rezultatul acestui ‘da’. Îi cerem Domnului ca Duhul Sfânt să ne ajute să fim mereu o comunitate a iubirii, a iubirii pentru Isus, care ne-a iubit atât de mult. O comunitate a acestui ‘da’. Şi din acest ‘da’ porneşte respectarea poruncilor. O comunitate a porţilor deschise. Şi să ne ferească de tentaţia de a deveni cumva puritani, în sensul etimologic al cuvântului, căutând puritatea para-evanghelică, de a deveni o comunitate a lui ‘nu’. Deoarece Isus ne cere mai întâi iubirea, iubire pentru El şi să rămânem în iubirea Sa.” Sfântul Părinte a încheiat astfel: „când o comunitate creştină trăieşte în iubire îşi mărturiseşte păcatele, îi aduce cult Domnului, iartă greşelile, este caritabilă faţă de ceilalţi şi manifestă iubire” şi astfel „se simte obligată să respecte poruncile din fidelitate faţă de Domnul”.