În curând 95 de Fericiţi, martiri în timpul Războiului Civil din Spania

05.06.2013, Vatican (Catholica) - Biserica va avea în curând 95 de noi Fericiţi – preoţi, călugări, călugăriţe şi laici – ucişi pentru credinţă în 1936, în plin război civil spaniol. Ieri, 4 iunie, Papa Francisc a autorizat Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor să treacă la promulgarea respectivelor decrete privind recunoaşterea martiriului, informează Radio Vatican. Tot marţi, Sfântul Părinte a aprobat şi decretele privind virtuţile eroice a patru venerabili Slujitori ai lui Dumnezeu.

Războiul civil spaniol a lăsat în urmă cel puţin 10 mii de martiri – preoţi, călugări, călugăriţe, seminarişti şi laici – ucişi în mod barbar în valul de violenţă anti-catolică. În acelaşi timp au fost distruse circa 70% din biserici. Printre noii Fericiţi se numără Crisant şi 65 de însoţitori martiri, printre care doi laici, din rândul Micilor Fraţi ai Mariei. Confraţii lor au încercat în zadar să îi convingă să se ascundă: „Mi-am dat cuvântul meu”, a spus Crisant cu două zile înainte de a muri. „Nu voi fugi nici dacă vor veni să mă ucidă. Şi dacă mă vor ucide, va fi numai pentru că sunt călugăr marist şi pentru că mi-am făcut datoria. Dacă se va întâmpla astfel, mă consider fericit!” Au venit, într-adevăr, ca să îl ucidă şi au tras în el de la mică distanţă opt gloanţe.

Printre martirii congregaţiei mariste din războiul civil spaniol se numără şi mulţi laici: bucătari, lemnari, zidari sau simpli credincioşi care şi-au dat viaţa pentru a nu tăgădui credinţa. Numele lor rămân necunoscute pentru cronica ziarelor. Ura faţă de credinţa catolică nu s-a potolit nici chiar în faţa femeilor. Printre viitoarele Fericite figurează şi sr. Clementina Arambarri Fuente şi trei însoţitoare, călugăriţe din rândul congregaţiei „Slujitoarele Mariei Îngrijitoare ale Bolnavilor”, asasinate într-un mod de nedescris. Motoul sorei Clementina era: „Sunt a lui Dumnezeu”. Papa a aprobat marţi şi decretele privind noii Venerabili, printre care se numără şi doi italieni. Primul este pr. Nicola Mazza, preot din Verona, din secolul al XIX-lea, care s-a dedicat educaţiei şi pregătirii adolescenţilor asupriţi de sărăcie. A fost primul care a trimis ca evanghelizatori în Africa preoţi de origine africană.

Iată lista cu viitorii Fericiţi: slujitorii lui Dumnezeu Mauro (Abel Angelo Palazuelos Maruri) şi 17 însoţitori, din Ordinul Sfântului Benedict, ucişi pentru credinţă în Spania în 1936; slujitorii lui Dumnezeu Joan al lui Isus (Joan Vilaregut Ferre) şi trei însoţitori, din Ordinul Carmeliţilor Desculţi, împreună cu Paul Segala Solé, preot diecezan, ucişi pentru credinţă în Spania în 1936; Slujitorii lui Dumnezeu Crisant (Casimiro Gonzalez Garcia), Aquilin (Baldomer Baro Riera), Ciprian Iosif (Julian Iglesias Banuelos) şi 63 de însoţitori, din institutul de viaţă consacrată „Fraţii Marişti ai Şcolilor” (Micii Fraţi ai Mariei), împreună cu 2 laici, ucişi pentru credinţă în Spania, între 1936-1939; slujitoarele lui Dumnezeu Aurelia (Clementina Arambarri Fuente) şi 3 însoţitoare, călugăriţe din congregaţia „Slujitoarele Mariei, Îngrijitoare ale Bolnavilor”, ucise pentru credinţă în Spania în 1936.

Au fost recunoscuţi Venerabili următorii slujitori ai lui Dumnezeu: slujitorul lui Dumnezeu Joao de Oliveira Matos Ferreira, născut în Portugalia (1879-1962), Episcop, fondator al asociaţiei „Liga dos Servos de Jesus”; slujitorul lui Dumnezeu Nicola Mazza, născut în Italia (1790-1865), preot diecezan, fondator al mai multor institute de educaţie; slujitoarea lui Dumnezeu Maria Celeste (Giulia Crostarosa), născută în Italia (1696-1755), călugăriţă, fondatoare a ordinului religios „Surorile Preasfântului Răscumpărător”; slujitoarea lui Dumnezeu Teresa a Sf. Iosif (Teresa Toda Juncosa), născută în Spania (1826-1898), fondatoare a congregaţiei „Surorile Carmelite Tereziene ale Sf. Iosif”.

Sursa: Radio Vatican