Beatificarea Mariei Bolognesi, laică, slujitoare a săracilor

10.09.2013, Roma (Catholica) - Pe 7 septembrie 2013 a fost beatificată la Rovigo, în Italia, mistica laică Maria Bolognesi (1924-1980). Apostol al carităţii şi mărturisitoare autentică a virtuţilor creştine eroice, noua fericită a Bisericii Catolice a fost ridicată la cinstea altarelor la Sfânta Liturghie prezidată de prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, Cardinalul Angelo Amato. După încheierea rugăciunii Angelus de duminică, 8 septembrie, citim pe situl Radio Vatican, Papa Francisc a amintit de beatificarea de la Rovigo, spunând că Maria Bolognesi „şi-a dedicat viaţa slujirii celorlalţi, mai ales a celor săraci şi bolnavi, suportând mari suferinţe în profundă uniune cu pătimirea lui Cristos. Să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru această mărturisitoare a Evangheliei!”

Fericita Maria Bolognesi s-a născut în 1924 într-o familie de ţărani săraci, întreaga sa copilărie fiind marcată de faptul că era fiica ilegitimă a unei fete sărace, lucru peste care locuitorii micului ei sat nu puteau trece. După cum a spus şi Cardinalul Amato, citând-o pe prietena de mai târziu a săracilor, până şi copiii de o vârstă cu ea îi erau potrivnici. „Deseori”, scria Maria, „copiii nu doreau să mă joc cu ei pentru eram o fiică nelegitimă. Mergeam singură în grădina bunicii să văd dacă nu pot prinde un fluture. Oh! Dacă Isus mi-ar fi dat şi mie aripi când copiii nu mă doreau în preajma lor, aş fi zburat repede de acolo!” Timp de 26 de ani, Maria a fost zilieră agricolă şi, uneori, a lucrat ca zidar, muncind mult şi fără să fie menajată. De asemenea, a fost încredinţată altor familii, deoarece mama ei nu se îngrijea de ea. Maria a rămas mereu senină, muncind neîncetat pentru cei care aveau mai mare nevoie de ajutor”.

Cardinalul Amato a precizat: „Multele sale carisme mistice nu au împiedicat-o să se implice în caritatea faţă de aproapele, mai ales în favoarea copiilor pentru care făcea absolut totul, de la cizmar, croitoreasă şi dulgher, mergând chiar şi la cerşit. Îi vizita des pe bolnavi şi rămânea noaptea la spital să le ofere ajutor. Strângea bani şi lucruri de primă necesitate pentru familiile sărace”. Multele carisme mistice despre care a vorbit prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor au constituit un alt aspect al vieţii noii Fericite. Înainte de a i se arăta tinerei de 20 de ani, Dumnezeu a permis ca Maria Bolognesi să ducă o dură luptă împotriva unei posedări diabolice. Ani de zile au chinuit-o boli fizice, chiar şi foarte grave, simţind o puternică respingere de fiecare dată când se afla în apropierea unui edificiu sacru. Încă o dată credinţa sa a rămas de neclintit, iar un semn miraculos a pus capăt posedării sale.

În ciuda unui fizic atât de slăbit, caritatea Mariei Bolognesi este o flacără care nu se stinge niciodată. Ultima sa dorinţă, care a rămas nerealizată deoarece a murit pe 30 ianuarie 1980, a fost aceea de a deschide o casă pentru persoanele aflate în convalescenţă. Orice formă de sărăcie, pe care ea deja o trăise, trezeau în ea atenţie şi iubire, după cum a reamintit Cardinalul Amato: „A fost alături de orfani, cărora le-a găsit cazare la familii generoase şi la diferite institute. Caritatea sa se extindea de la necesităţile trupeşti la cele sufleteşti, devenind o înţeleaptă sfătuitoare pentru cel care avea un dubiu, pentru cel ignorant, pentru cel trist. Îi ajuta pe toţi prin rugăciuni arzătoare şi prin suferinţă. Acesta este mesajul pe care ea ni-l transmite”.

Sursa: Radio Vatican