Papa Francisc a vizitat Moscheea Albastră şi Muzeul Hagia Sophia
29.11.2014, Ankara (Catholica) - În dimineaţa zilei de sâmbătă, 29 noiembrie 2014, Papa Francisc a mers cu avionul de la Ankara la Istanbul. Singurul oraş din lume aflat pe două continente, Asia şi Europa, este situat pe ţărmurile Bosforului, strâmtoarea care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. La sosire a fost primit de primarul Istanbulului şi de Patriarhul ecumenic Bartolomeu I, şi apoi a mers cu maşina la Moscheea Albastră sau Moscheea Sultanului Ahmed.
Construită între 1609 şi 1917 de Ahmed I pe ceea ce fusese locul marelui palat din Constantinopol, moscheea a devenit cel mai important loc de cult din Imperiul Otoman. Numele „Moscheea Albastră” vine de la cele 21.043 de plăci albastre de ceramică cu care sunt decorate zidurile şi domul. Plăcile de ceramică folosite la decorarea zidurilor, a coloanelor şi a bolţilor provin din Iznik, din străvechea Niceea, şi variază de fapt în culoare de la albastru închis la verde. Papa Benedict al XVI-lea a vizitat moscheea în timpul călătoriei sale în Turcia, în 2006. Papa Francisc a fost primit de Marele Muftiu şi a rămas un moment în rugăciune în tăcere.
Sfântul Părinte a mers apoi la Muzeul Hagia Sophia, bazilica închinată Înţelepciunii Divine, construită original în anul 360 de împăratul Constantin, pe un loc ocupat anterior de temple păgâne. A fost mai apoi distrusă de două incendii, unul în 404 şi altul în 532. Împăratul Iustinian s-a ocupat de reconstruirea ei, pentru a o transforma în „cea mai somptuoasă lucrare de la Creaţie încoace”, cerând tuturor provinciilor imperiului să ofere cea mai bună marmură a lor şi cele mai scumpe materiale. Hagia Sophia a fost inaugurată pentru a treia oară în anul 537. În timpul cuceririi Constantinopolului, din 1204, a fost prădată de cele mai bogate ornamente ale ei de participanţii la cea de-a patra Cruciadă. În 1453, când a căzut în mâinile otomanilor, Mehmet al II-lea a ordonat să fie transformată în prima moschee imperială din Istanbul.
În următoarele trei secole, acest locaş de cult musulman a primit daruri splendide din partea unor sultani, până în secolul al XVIII-lea, când mozaicurile au fost acoperite cu tencuială. În 1847, Sultanul Abdulmegid i-a angajat pe arhitecţii elveţieni Gaspare şi Giuseppe Fossati să dea jos tencuiala pentru a descoperi mozaicurile şi a restaura clădirea. În 1935, la porunca lui Ataturk, Hagia Sophia a devenit muzeu, ceea ce este până în prezent. Papii Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea au vizitat-o fiecare în călătoriile lor în Turcia.
Papa Francisc a fost primit la Poarta Imperială de directorul muzeului, care l-a însoţit într-un tur ghidat ce a durat în jur de o jumătate de oră. Sfântul Părinte a semnat în cartea de oaspeţi de la Hagia Sophia, mai întâi în limba greacă cu expresia Αγία Σοφία του Θεού (Sfânta Înţelepciune a lui Dumnezeu) şi apoi în limba latină: „Quam dilecta tabernacula tua Domine” („Cât de plăcute sunt lăcașurile tale, Doamne” – Psalmul 84/83). După ce a părăsit Hagia Sophia prin Poarta Frumoasă, Papa Francisc a mers la reprezentanţa papală, unde a fost aşteptat de membrii comunităţilor catolice – latină, armeană, siriană şi caldeeană – din Istanbul, şi a fost salutat de preşedintele Conferinţei Episcopale din Turcia, Arhiepiscopul Ruggero Franceschini OFMCap.
