Papa Francisc a cerut sintonie între Liturghie şi viaţă
09.03.2015, Roma (Catholica) - Papa Francisc a celebrat sâmbătă, 7 martie 2015, Liturghia în parohia Tuturor Sfinţilor, unde în 7 martie 1965, Papa Paul al VI-lea a celebrat pentru prima oară Sfânta Liturghie după normele stabilite de Conciliul Vatican II. După 50 de ani, Papa Francisc a cerut „sintonie între ceea ce celebrează Liturghia şi ceea ce trăim” şi „implicare pentru curăţirea Bisericii, zidire spirituală în care fiecare dintre noi este parte vie în virtutea Botezului”. Papa a cerut credincioşilor să îi mulţumească Domnului pentru ceea ce a făcut în Biserica Sa în aceşti 50 de ani de reformă liturgică.
Liturghia este primul şi indispensabilul izvor din care pot lua credincioşii adevăratul spirit creştin: sunt cuvinte ale Constituţiei conciliare Sacrosanctum concilium, pe care Papa Francisc le-a amintit pentru a vorbi despre „legătura esenţială care uneşte viaţa discipolului lui Isus şi cultul liturgic”. Pontiful a clarificat imediat: atunci când, cu ocazia Paştelui evreiesc, Isus a mers la Templu şi a găsit oameni care îşi făceau propriile afaceri, a răsturnat mesele, a aruncat la pământ banii, a alungat vânzătorii, deoarece respingea comerţul în Templu dar şi pentru că dorea să atingă un anumit tip de religiozitate.
„Gestul lui Isus este unul de ‘curăţire’, de purificare, este atitudinea prezentă şi în textele profetice, potrivit cărora lui Dumnezeu nu îi place un cult exterior alcătuit din sacrificii materiale şi bazat pe interese personale”. Papa Francisc a invitat la a înţelege bine chemarea lui Isus: „Este chemarea la cultul autentic, la corespondenţa între Liturghie şi viaţă; o chemare valabilă pentru orice epocă, chiar şi astăzi, pentru noi… Liturghia nu este un lucru străin, acolo, departe, şi în timp ce se celebrează mă gândesc la multe lucruri, sau mă rog Rozariul. Nu, nu: există o corespondenţă între celebrarea liturgică şi ceea ce duc apoi în viaţa mea, şi în această privinţă trebuie să mergem mai mult înainte, mai avem de făcut încă un drum lung”.
Liturghia trebuie să fie, aşadar, „nu rit de îndeplinit ci izvor de viaţă şi lumină pentru drumul nostru de credinţă”. Papa a clarificat că trebuie să mergem la biserică „nu doar pentru a ne simţi în regulă cu Dumnezeu, ci pentru a găsi în harul Său, care acţionează în Sacramente, tăria de a gândi şi a acţiona în conformitate cu Evanghelia… Nu ne putem face iluzia că intrăm în casa Domnului şi ‘acoperim’, cu rugăciuni şi practici devoţionale, comportamente contrare exigenţelor dreptăţii, onestităţii şi carităţii faţă de aproapele.” Timpul Postului Mare este favorabil redescoperirii Sacramentului Reconcilierii, care „ne face să creştem în unirea cu Dumnezeu, să redobândim bucuria pierdută şi să experimentăm mângâierea de a ne şti primiţi personal în îmbrăţişarea milostivă a Tatălui”.
„Tocmai aici, în urmă cu cincizeci de ani, Fericitul Papă Paul al VI-lea a inaugurat, într-un anumit sens, reforma liturgică cu celebrarea Liturghiei în limba vorbită de popor. Vă urez ca această împrejurare să reînsufleţească în voi toţi iubirea pentru casa lui Dumnezeu”. „Aici să puteţi experimenta, ori de câte ori doriţi, puterea regeneratoare a rugăciunii personale şi comunitare. Ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, proclamat în adunarea liturgică, să vă susţină pe drumul vieţii voastre creştine.”
