Audienţă la Papa pentru Asociaţia Sportivă Lazio
07.05.2015, Vatican (Catholica) - Şapte mii de jucători, manageri, membri şi suporteri ai Asociaţiei Sportive Lazio (Societa Sportiva Lazio), una dintre cele două echipe de fotbal ale capitalei italiene, au fost primiţi în această după-masă în audienţă în Aula Paul al VI-lea, pentru o întâlnire cu Papa. Asociaţia a fost creată acum 15 ani, când un grup de tineri s-a decis să fondeze un club deschis tinerilor din oraş, care să promoveze valorile morale şi etice în sport. „Pe atunci”, a spus Papa Francisc, „sporturile organizate erau privilegiul bogaţilor. Intenţia fondării grupului a fost de a le face accesibile la toate nivelele şi pentru toate categoriile sociale. Vă încurajez deci să continuaţi să fiţi primitori, să preţuiţi pe mai departe talentele. Fie ca asociaţia voastră sportivă să fie mereu o casă deschisă în care să se regăsească fraternitatea şi armonia, fără discriminare.”
Motoul clubului este o frază din istoricul şi politicianul Sallust: „Concordia parvae res crescunt, discordia maximae dilabuntur” (în armonie şi lucrurile mici cresc; în discordie şi lucrurile mari se ruinează). Papa a susţinut că lunga istorie a asociaţiei a demonstrat acest adevăr. „Unul dintre meritele voastre este acela de a fi conlucrat pentru un statut egal între toate sporturile. În Italia, precum şi în ţara mea, Argentina, există riscul de a se vorbi mereu despre fotbal şi a neglija celelalte sporturi. În fapt fiecare sport are valoarea lui, nu doar fizică şi socială, ci şi morală, deoarece oferă oamenilor, în special copiilor şi tinerilor, oportunitatea de a-şi dezvolta echilibrul, autocontrolul, sacrificiul şi loialitatea faţă de ceilalţi. Doresc să subliniez acesta din urmă: loialitatea. Loialitate faţă de ceilalţi deoarece trădarea este în creştere mai peste tot… Loialitate! Sportul îi permite să crească.”
„Biblia ne învaţă”, a conchis Papa, „că persoana umană este o unitate: spirit şi trup. Vă încurajez deci să cultivaţi mereu, alături de activităţile sportive […] dimensiunea religioasă şi spirituală. Nu trebuie să neglijăm studiile, prieteniile sau slujirea săracilor. Nu putem să trecem peste toate acestea pentru a face un singur lucru. […] Mulţumim lui Dumnezeu pentru exemplele minunate de bărbaţi şi de femei din atletism, pentru marii campioni care nu s-au oprit niciodată din a-şi trăi credinţa şi din a-i sluji pe ceilalţi. De fapt sporturile adevărate ne permit să construim o lume mai fraternă şi în care ne ajutăm unii pe alţii, pentru a depăşi situaţiile de nedreptate şi de disconfort uman şi social.”
