La o lună după cutremurul din Nepal, echipele Caritas încă acţionează
28.05.2015, Nepal (Catholica) - Un cutremur a lovit Nepal în 25 aprilie, cu 8.000 de victime umane şi lăsând sute de mii de oameni fără adăpost. Organizaţiile Caritas au răspuns imediat nevoilor a mii de familii, în acelaşi timp punându-se bazele unei strategii de recuperare pe termen lung. Imediat după cutremur, organizaţiile Caritas intervin în diferite domenii: adăpost, apă, canalizare şi igienă, produse alimentare şi de sănătate.
Caritas a venit în sprijinul a 100.000 de persoane (21.000 gospodării) în ultimele patru săptămâni. 2.900 de gospodării au fost reabilitate şi comunităţile din Valea Kathmandu au beneficiat de ajutor alimentar; 8.800 de gospodării au primit folii de nailon şi pături în Kavre, Okhaldunga, Nuwakot, Rasuwa; şi aproape 10.000 de gospodării au beneficiat de adăpost, apă curată şi kituri de igienă în Ghorka. Amintind că în data de 7 iunie, în bisericile catolice din Romania va avea loc o colectă pentru victimele cutremurului din Nepal, Confederaţia Caritas România a pus la dispoziţie următorul interviu cu pr. Pius Perumana, director la Caritas Nepal.
– Aţi văzut zonele devastate de cutremur. Ce va impresionat cel mai mult in timpul vizitelor de recunoaştere?
– Lucrul care m-a impresionat cel mai mult este capacitatea de rezistenţă a oamenilor. Există tragedie şi suferinţă, dar oamenii nu şi-au pierdut speranţa. Acest lucru îmi dă multă curaj şi sunt sigur că Nepal se va ridica din nou. Unele imagini care rămân încă în mintea mea foarte vii sunt cele de la 25 aprilie – oameni care aleargă în toate direcţiile şi plâng după ajutor, case care se zguduie şi se prăbuşesc, cadavre pe stradă când veneam la birou la câteva ore după primul cutremur.
– Care a fost mesajul transmis către enoriaşi în timpul predicii din prima duminică de după cutremur?
– În prima mea predica de după cutremur am încercat să îndemn oamenii să nu îşi piardă speranţa. Să nu uite că Dumnezeu veghează asupra noastră. Am pierdut case, rude şi prieteni, dar El ne-a mântuit. Este o misiune, trebuie să mergem mai departe, având încredere în El.
– A existat solidaritate din partea tuturor organizaţiilor Caritas din lume. Ce a însemnat acest sprijin pentru oamenii din Nepal?
– Aceasta este adevărata expresie a spiritului creştin: „ceea ce faci unuia dintre fraţii Mei şi surorile Mele, îmi faci Mie”. Sunt foarte copleşit de generozitatea şi angajamentul fraţilor şi surorilor noastre din întreaga lume.
– De ce este Biserica în măsură să răspundă la această criză?
– Biserica Catolică este în măsură să răspundă în această situaţie pentru că nu există motive ascunse – doar cel de a ajuta pe fraţii şi surorile noastre. În al doilea rând, avem contactele potrivite în cele mai multe dintre aceste domenii, precum instituţiile noastre, prieteni din ONG-uri, organizaţii comunitare, colectivităţi, absolvenţi ai instituţiilor noastre şi a altor prieteni.
– Ce credeţi că ar vrea familiile şi comunităţile nepaleze să înţeleagă lumea despre situaţia lor?
– Oamenii din Nepal au primit multă simpatie din întreaga lume. Ce simt încă că ar avea nevoie cel mai mult este sprijin, nu numai pentru nevoile imediate, ci şi pentru reabilitarea pe termen lung şi asistenţă la reconstrucţie – cu respectul cuvenit şi recunoaşterea înţelepciunii şi experienţei locale. Şi aş aprecia foarte mult ca agenţiile să consulte oamenii cu privire la ceea ce au nevoie, înainte de a oferi ceea ce au la dispoziţie.