Papa Francisc: Migranții reprezintă o provocare, dar nu trebuie uitată demnitatea lor

12.01.2016, Vatican (Catholica) - Luni, 11 ianuarie 2016, Papa Francisc a susținut primul lui discurs major din acest an, înaintea corpurilor diplomatice acreditate la Sfântul Scaun, concentrându-se pe tema fierbinte a migrației și pe nevoia de a găsi soluții demne la această problemă. În timp ce numărul tot mai mare de migranți reprezintă cu siguranță o provocare, Papa Francisc a spus că demnitatea umană de bază a celor care caută o viață mai bună nu trebuie să fie eclipsată de problemele care vin cu ei.

În cursul ultimului an Europa a asistat la „un flux impresionant de refugiați – dintre care mulți și-au găsit moartea în tentativa de a ajunge în Europa -, care nu are precedente în istoria sa recentă, nici măcar la sfârșitul celui de-al doilea război mondial”, le-a spus Papa diplomaților. „Mulți migranți care provin din Asia și din Africa văd în Europa un punct de referință pentru principii precum egalitatea în fața dreptului și valori înscrise în natura însăși a fiecărui om, cum sunt inviolabilitatea demnității și egalității fiecărei persoane, iubirea față de aproapele fără deosebire de origine și de apartenență, libertatea de conștiință și solidaritatea față de semenii proprii.”

Papa a recunoscut că numărul masiv de sosiri pe țărmurile europene „par să facă să șovăie sistemul de primire, construit cu trudă pe cenușa celui de-al doilea conflict mondial și care constituie încă un far de umanitate la care să se facă referință. În fața impunătoarelor fluxuri și a inevitabilelor probleme legate de ele, au apărut multe întrebări cu privire la posibilitățile reale de primire și de adaptare a persoanelor, cu privire la modificarea unității culturale și sociale a țărilor de primire, precum și cu privire la redesenarea unor echilibre geopolitice regionale.”

Temerile privind siguranța și securitatea sunt „exacerbate” de amenințarea crescândă a terorismului, a observat Papa Francisc, explicând că valul de migranți „pare să amenințe bazele acelui ‘spirit umanist’ pe care Europa dintotdeauna îl iubește și-l apără”. Totuși, în mijlocul atât de multor provocări și îngrijorări, Papa Francisc a spus că principiile de bază ale demnității și respectului nu trebuie să fie uitate. „Nu se poate permite să se piardă valorile și principiile de umanitate, de respect față de demnitatea fiecărei persoane, de subsidiaritate și de solidaritate reciprocă, oricât pot să constituie ele, în unele momente ale istoriei, o povară greu de purtat”.

Pontiful a reafirmat apoi convingerea sa că Europa „ajutată de marele său patrimoniu cultural și religios, are instrumentele pentru a apăra centralitatea persoanei umane și pentru a găsi echilibrul just între dubla datorie morală de a tutela drepturile propriilor cetățeni și aceea de a garanta asistența și primirea migranților”. A deplâns apoi „aroganța celor puternic care îi instrumentalizează pe cei slabi, reducându-i la obiecte pentru scopuri egoiste sau pentru calcule strategice și politice”. „Acolo unde este imposibilă o migrațiune regulamentară, migranții sunt adesea constrânși să se adreseze celor care practică traficul sau contrabanda de ființe umane, în speciale cele mai slabe și neapărate.”

Papa Francisc a amintit și faptul că „sunt numeroși creștini care tot mai masiv au părăsit în cursul ultimilor ani propriile ținuturi, unde au locuit încă de la originile creștinismului”. A susținut apoi faptul că multe dintre cauzele care stau la rădăcina crizei migrației de astăzi „puteau fi tratate deja de mult timp. Astfel s-ar fi putut preveni atâtea nenorociri sau, cel puțin, să fie mai blânde consecințele”. „Și astăzi, și înainte de a fi prea târziu, mult s-ar putea face pentru a opri tragediile și a construi pacea. Aceasta ar însemna însă a pune din nou în discuție obiceiuri și practici consolidate, pornind de la problematicile legate de comerțul cu armament, de problema aprovizionării cu materii prime și cu energie, de investiții, de politicile financiare și de sprijinire a dezvoltării, până la plaga gravă a corupției.”

Este nevoie de asemenea de „proiecte pe termen mediu și lung care să meargă dincolo de răspunsul de urgență. Ele pe de o parte ar trebui să ajute efectiv integrarea migranților în țările de primire și, în același timp, să favorizeze dezvoltarea țărilor de proveniență cu politici solidare, care să nu supună însă ajutoarele la strategii și practici ideologic străine sau contrare culturilor popoarelor cărora sunt destinate”. Pontiful a mai subliniat rolul apartenenței religioase în problema migrației. „Extremismul și fundamentalismul găsesc un teren fertil nu numai într-o instrumentalizare a religiei pentru scopuri de putere, ci și în golul de idealuri și în pierderea de identitate – și religioasă – care în mod dramatic caracterizează Occidentul”.

„Din acest gol se naște teama care determină să fie văzut celălalt ca un pericol și un dușman, la închiderea în sine, refugiindu-se pe poziții preconcepute… Primirea poate să fie așadar o ocazie propice pentru o nouă înțelegere și deschidere de orizont, atât pentru cel care este primit, care are datoria de a respecta valorile, tradițiile și legile comunității care îl găzduiește, cât și pentru aceasta din urmă, chemată să valorizeze ceea ce fiecare imigrat poate oferi în folosul întregii comunități. În acest domeniu, Sfântul Scaun reînnoiește propriul angajament în domeniul ecumenic și interreligios pentru a instaura un dialog sincer și leal care, valorizând particularitățile și identitatea proprie a fiecăruia, să favorizeze o conviețuire armonioasă între toate componentele sociale.”

Legături

• textul integral al discursului papal

Imagini