Episcopii japonezi îl invită pe Papa pentru „samuraiul lui Cristos”
01.02.2016, Roma (Catholica) - „Sperăm ca beatificarea să poată avea loc în 2017. Și sperăm cu toată inima ca Sfântul Părinte să poată veni în Japonia cu acea ocazie”, este dorința exprimată de Episcopul Isao Kikuchi de Niigata, misionar verbit, la vestea că Sfântul Scaun a aprobat beatificarea lui Takayama Ukon, numit „samuraiul lui Cristos”. Justo Takayama Ukon (1552-1615) a fost un feudatar și samurai care, așa cum au explicat prelații niponi, a preferat „drumul strâmt”, alegând să parcurgă în viața sa calea urmării lui Cristos, sărac, ascultător și răstignit. Ukon a renunțat la o poziție socială de rang înalt, la titlul nobiliar și la bogăție, numai pentru a rămâne fidel lui Cristos și Evangheliei, citim în materialul de pe Ercis.ro, tradus de pr. Mihai Pătrașcu.
„Istoria sa și mărturia sa reprezintă un far de speranță pentru comunitatea noastră catolică din Japonia”, a explicat Episcopul Kikuchi, care este și președintele Caritas-ului japonez. „Takayama nu și-a pierdut credința, deși a înfruntat în viața sa pierderea status-ului său, a mândriei sale, chiar a patriei”. „Astăzi, într-o societate și o cultură puternic relativistă ca aceea japoneză, majoritatea populației cu greu aderă la o credință. Takayama ne arată cum putem trăi în Japonia modernă”, a reafirmat el.
„Dacă Papa Francisc ar putea să vină ca să celebreze beatificarea în Japonia, cred că s-ar putea întâmpla ceva. Cred că ar atrage o atenție așa de puternică din partea întregii națiuni încât ar putea provoca un val de reflecție în conștiințe, de aprofundare și de schimbare”, și-a exprimat Episcopul speranța. Ukon este primul catolic japonez care, fără a face parte dintr-un grup de martiri, a determinat Conferința Episcopală să se angajeze pentru canonizarea sa. Astăzi Episcopii repropun viața sa catolicilor, turmă mică de circa 450.000 de suflete, 0,3% pe teritoriul național cu o populație de 127 de milioane de locuitori.
Născut dintr-o familie de proprietari de pământuri, Ukon s-a convertit la creștinism la 12 ani, când a intrat în contact cu misionarii iezuiți, mergând pe urmele tatălui său. Când shogunul Toyotomi Hideyoshi a ajuns la putere, consilierii săi l-au invitat să interzică practicarea creștinismului. Toți marii feudatari au acceptat dispoziția, în afară de Ukon. A pierdut proprietățile sale, funcția sa, statusul său social, onoarea și respectabilitatea. A devenit un vagabond și a fost constrâns la exil. Cu alți trei sute de creștini japonezi a fugit la Manila unde, după numai patruzeci de zile de la sosire, îmbolnăvindu-se, a murit la 4 februarie 1615.
Creștinii japonezi au încercat să îl ducă la gloria altarelor deja în secolul al XVII-lea, însă politica izolaționistă a țării i-a împiedicat pe investigatorii canonici să adune probele necesare pentru a-i atesta sfințenia. După trei sute de ani, în 1965, Episcopii japonezi au relansat cu putere viața „samuraiului lui Cristos”, încheind în 2013 procesul diecezan și prezentând la Congregația pentru Cauzele Sfinților documentația pentru a-l declara fericit.
Ukon este considerat „martir” chiar dacă nu și-a vărsat sângele în timpul valului de persecuții anti-creștine violente care timp de aproape 300 de ani au marcat Țara Soarelui Răsare. În acea lungă perioadă istorică a avut loc fenomenul așa-numiților „kakure kirishitan”, „creștini ascunși” din Japonia: acei credincioși care, după 250 de ani de persecuții, la jumătatea secolului al XIX-lea, au ieșit din clandestinitate și au mărturisit credința lor. În martie anul trecut Biserica locală a celebrat a 150-a aniversare a acelui eveniment și cu acea ocazie Papa Francisc a scris o scrisoare, aducând omagiu „celor care au ținut aprinsă o luminiță de credință în secolele întunecate”. Astăzi istoria lui Justo Takayama Ukon îmbogățește această narațiune, dând mărturie că sfințenia este posibilă și fără a fi uciși in odium fidei.
Imagini
