O actriță italiancă despre convertirea ei la școala Faustinei Kowalska
10.03.2016, Roma (Catholica) - „Portrete de sfinți”, inițiativă culturală cu specific religios, continuă și în acest an la Roma cu trei întâlniri săptămânale, în ziua de luni, la biserica „Santa Maria della Vittoria”. În acest An Sfânt, au foste alese trei figuri de sfinți care, prin viața și carisma lor, sunt o expresie a milostivirii divine. Luni, 7 martie, a avut loc prezentarea portretului Sfintei Faustina Kowalska, aflată în prima linie în rândul apostolilor milostivirii divine. Portretul spiritual al sfintei a fost prezentat de actrița italiancă Claudia Koll, o persoană care a cunoscut harul de a fi atinsă de îndurarea divină, de milostivirea despre care Sfânta Faustina Kowalska scria în jurnalul ei că este „marele atribut al lui Dumnezeu”. Radio Vatican a stat de vorbă cu actrița, care a început subliniind că nu este prima oară la „Portrete de Sfinți”.
– Am început să particip la „Portrete de sfinți”, citind viața Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, când încă nu era canonizat. Acum, prin prezentarea vieții Sfintei Faustina Kowalska este ca și cum s-ar întâlni cei doi sfinți care sunt oricum pe aceiași lungime de undă. „Trăsătura fundamentală a lui Dumnezeu este milostivirea”, scria Sfânta Faustina în jurnalul ei, milostivirea divină fiind marele mesaj pe care Dumnezeu a voit să ni-l transmită prin această călugăriță poloneză, între primul și al doilea război mondial, când omenirea trecea prin mari suferințe. Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea și-a însușit într-atât mesajul încât a scris enciclica „Dives in Misericordia” și a canonizat-o pe călugărița Faustina Kowalska instituind totodată Sărbătoarea Divinei Milostiviri.
– Care este actualitatea mesajului Sfintei Faustina Kowalska?
– Sigur [că este actual], pentru că omul zilelor noastre este rătăcit, a pierdut relația cu Dumnezeu, fiind de aceea în stare de disperare. După cum spunea Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, îndatorirea Bisericii este de a-și înălța strigătul către Dumnezeu pentru a implora milostivirea divină, nu doar pentru sine ci pentru lumea întreagă. Astfel sună rugăciunea încredințată de Isus Sfintei Faustina.
– Vorbiți-ne despre legătura specială avută cu Sfânta Faustina Kowalska.
– Ne unește o legătură profundă. Eu m-am întors la Domnul în anul 2000, Anul Jubileului, eu fiind așadar o fiică a Jubileului din Anul 2000. Revenirea mea la Dumnezeu a fost însă marcată de suferințe și de contradicții. Revenirea la Domnul nu este întotdeauna simplă, căci nu este un act de magie ci un parcurs care necesită colaborarea persoanei, un parcurs de căutare a adevărului. Pe această cale am avut și ciocnire frontală cu cel rău. Îmi amintesc că, într-una din zile m-am simțit ispitită de cel rău, atunci am spus rugăciunea „Tatăl Nostru”, strângând în mână crucifixul pe care mi-l dăruise cu câteva zile înainte un prieten. Din acel moment, am descoperit nu doar puterea rugăciunii pentru a ajunge la inima lui Dumnezeu, ci mai ales puterea pe care o are faptul de a te adresa Tatălui prin mijlocirea meritelor Pătimirii și morții lui Cristos, căci în ziua aceea strângem în mâini crucifixul.
Prin urmare, când am descoperit mesajul divinei milostiviri, după cum l-a numit Faustina Kowalska în jurnalul ei, m-am regăsit în paginile scrise de ea, ca și cum unele părți din viața mea ar fi fost focalizate acolo. Și, după ce am fost atinsă de iubirea lui Dumnezeu, am decis să restitui această iubire persoanelor pe care Dumnezeu mi le scotea în cale, prin intermediul unei asociații numită „Operele Tatălui”, dedicată lui Dumnezeu Tatăl și bazată pe spiritualitatea Sfintei Faustina. În jurnal, relatând cuvintele pe care i le spune Isus, Sfânta Faustina scrie: „Dacă se meditează cu inima la Pătimirea lui Cristos, se obțin multe haruri”. În ceea ce mă privește, pot spune că harul cel mai mare este tocmai acela de a continua să meditez, și după ani de zile, la Pătimirea lui Cristos, fără să obosesc vreodată meditând.
