Papa către preoți: Sarcina voastră este să întrupați milostivirea
24.03.2016, Vatican (Catholica) - În timpul Liturghiei crismei din Joia Mare, Papa Francisc s-a concentrat pe tema milostivirii, spunându-le preoților că una dintre principalele lor sarcini este să facă vizibilă milostivirea în același fel ca Isus, care a oferit-o mereu în exces. „Ca preoți, noi suntem mărturisitorii și miniștrii abundenței tot mai mari a milostivirii Tatălui; avem misiunea plină de satisfacție și de mângâiere a întrupării milostivirii, asemenea lui Isus.” Pontiful le-a mai spus preoților că au un rol special în înculturarea milostivirii, „pentru ca fiecare persoane să o poată îmbrățișa și experimenta personal”. Aceasta „îi va ajuta pe toți oamenii să înțeleagă cu adevărat și să practice milostivirea cu creativitate, în moduri în care respectă culturile lor locale și familiile lor”.
Sfântul Părinte a prezidat în Bazilica San Pietro Liturghia crismei, ce se celebrează an de an în Biserica Catolică în Joia Mare și implică binecuvântarea uleiurilor folosite la Sacramentele Mirului, Preoției și Maslului. Ca parte a Liturghiei, toți preoții, Episcopii și Cardinalii și-au înnoit promisiunile făcute în ziua hirotonirii. Papa și-a început predica subliniind cum de-a lungul vieții Sale, Isus a fost un semn de contradicție, după cum prezicea bătrânul profet Simeon. „Prin cuvintele și acțiunile Sale, Isus dezvăluie secretele inimii fiecărui om”, a spus Papa, subliniind că în Evanghelie, locul privilegiat unde Isus predică milostivirea necondiționată a Tatălui este acolo unde se află săracii, marginalizații, asupriții. Aici „suntem și noi chemați să luăm poziție și să luptăm lupta cea bună”, a spus Sfântul Părinte, explicând că și Isus s-a luptat, dar niciodată pentru putere. „Dacă dărâmă ziduri și provoacă sentimentul nostru de siguranță, o face pentru a deschide torentul de milostivire pe care, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, dorește să îl reverse peste lume.”
A indicat apoi două zone în care Dumnezeu arată „un exces” de milostivire. Aceste zone sunt întâlnirea și iertarea. Pe tema întâlnirii, Papa a explicat că Isus se dă pe Sine „total și într-un astfel de mod încât fiecare întâlnire conduce la bucurie”. A amintit parabola fiului risipitor, numind-o parabola Tatălui milostiv. Când ne gândim la „supraabundența de bucurie a Tatălui, liber și neîngrădit exprimată atunci când fiul său se întoarce, nu trebuie să ne fie teamă de exagerare în recunoștința noastră”. Atitudinea noastră când întâlnim milostivirea Tatălui trebuie să o reflecte pe cea a leprosului care, după ce a fost vindecat, îi lasă pe ceilalți nouă care fac ceea ce le-a ordonat Isus, și se întoarce la Isus, îngenunchind la picioarele Lui și dând glorie lui Dumnezeu. „Milostivirea reface totul; reface demnitatea fiecărei persoane”, a spus Papa, adăugând că acesta este motivul pentru care „recunoștința exuberantă este răspunsul potrivit.”
Papa Francisc a vorbit apoi despre a doua zonă, a iertării, spunând că „Dumnezeu nu doar iartă datorii incalculabile”, ci și ne permite să „trecem direct de la rușinea cea mai dizgrațioasă la cea mai înaltă demnitate, fără nici o etapă intermediară”. A subliniat însă că noi avem frecvent tendința de a separa atitudinile. Când suntem rușinați de păcatele noastre, „ne ascundem și umblăm cu capetele plecate, asemenea lui Adam și Eva”. Pe de altă parte, când suntem ridicați la o anumită demnitate, „încercăm să ne acoperim păcatele și ne place să fim văzuți, dându-ne mari”. Singurul răspuns la iertarea abundentă a lui Dumnezeu, a spus Papa Francisc, „trebuie să fie mereu conservarea acelei tensiuni sănătoase dintre rușinea demnă și demnitatea rușinoasă”. Aceasta este atitudinea celui „care caută un loc umil și ascuns, dar care poate să îi permită Domnului să îi ridice pentru binele misiunii, fără a se complace”.
Episcopul Romei a amintit apoi cuvintele profetului Isaia: „Voi vă veți numi preoți ai Domnului și vi se va zice slujitori ai Dumnezeului nostru” (61,6). Poporul Domnului ales să fie transformat în popor preoțesc sunt tocmai săracii, înfometații, prizonierii de război, cei fără viitor și cei care sunt „alungați la margine și respinși”. Un preot trebuie să se identifice cu persoanele excluse, a spus Papa, și a încurajat clerul prezent să își amintească de faptul că sunt „nenumărate mase de oameni săraci, needucați, prizonieri, care se găsesc în astfel de situații deoarece sunt oprimați de alții”. A avertizat însă că un preot trebuie să țină cont și de măsura în care el însuși este „orb, lipsindu-i lumina radiantă a credinței, nu deoarece nu avem Evanghelia aproape, ci datorită excesului de teologie complicată”.
Adesea preotul se poate simți prizonier, dar nu după zidurile de pietre care îi închid pe alții. În schimb preotul se poate simți închis de „lumesc digital și virtual care se deschide și se închide cu un simplu click”. „Suntem asupriți, dar nu de amenințări și presiuni, ca atâția oameni săraci, ci de fascinația miilor de reclame comerciale pe care nu reușim să le alungăm pentru a merge înainte, liberi, pe căile care ne conduc la iubirea pentru frații și surorile noastre.” În ciuda numeroaselor încercări și ispite cu care se confruntă un preot, „Isus vine să ne răscumpere, să ne trimită, să ne transforme din săraci și orbi, închiși și oprimați, în miniștri ai milostivirii și mângâierii”. Papa Francisc și-a încheiat predica rugându-se ca în timpul Jubileului Milostivirii să putem cu toții primi „cu demnitatea capabilă să se rușineze, milostivirea revelată în trupul rănit al Domnului nostru Isus Cristos”.
Imagini
