Papa Francisc spune încă o dată: a fost un genocid
25.06.2016, Erevan (Catholica) - Catastrofa genocidului armean este o lecție pentru întreaga umanitate, a spus Papa în prima zi a călătoriei sale în Armenia, vineri, 24 iunie 2016. După sosirea la Palatul Prezidențial din Erevan, Papa Francisc a susținut un discurs în fața președintele armean Serj Sargsyan și a altor lideri politici și civili. A reamintit momentele din Bazilica San Pietro de anul trecut, la care au participat președintele și conducerea Bisericii Apostolice Armene, în frunte cu Catolicosul Karekin al II-lea.
„Cu acea ocazie s-a comemorat centenarul lui Metz Yeghérn, ‘Marele Rău’, care a lovit poporul vostru și a cauzat moartea unei enorme mulțimi de persoane. Acea tragedie, acel genocid, a inaugurat din păcate lista tristă a uriașelor catastrofe din secolul trecut, făcute posibile de aberante motivații rasiale, ideologice sau religioase, care au întunecat mintea călăilor până acolo încât și-au pus în intenție să elimine popoare întregi. Este atât de trist că – atât în aceasta cât și în celelalte – marile puteri priveau în altă parte. […] Având în fața ochilor noștri rezultatele nefaste la care au condus în secolul trecut ura, prejudecata și dorința neînfrânată de dominare, doresc cu putere ca omenirea să știe să tragă din acele experiențe tragice învățătura de a acționa cu responsabilitate și înțelepciune pentru a preveni pericolele de a recădea în aceste orori.”
Papa Francisc a mai vorbit despre genocidul armean pe 12 aprilie 2015, la Liturghia din Vatican ce a marcat centenarul acelui trist moment. În general uciderile în masă din 1915-1916 sunt recunoscute ca un genocid condus de imperiul otoman pentru exterminarea populației armene, predominant creștine. Aproximativ 1,5 milioane de armeni – bărbați, femei dar și copii – și-au pierdut viețile în acțiuni ce au variat de la tortură la execuții în masă. Turcia a negat în mod repetat că ar fi fost un genocid, pretinzând că numărul ar fi fost mult mai mic și că s-ar fi datorat conflictului din jurul primului război mondial. După predica Papei de anul trecut, liderii turci și-au chemat ambasadorul de pe lângă Sfântul Scaun.
Pentru armeni momentul rămâne dureros și după o sută de ani. Motivul lor de mândrie este totuși că sunt prima națiune ce a adoptat creștinismul ca religie de stat. Sargsyan a făcut referință la aceasta în discursul de la primire, spunându-i Papei: „Bine ați venit în prima națiune creștină”. La rândul său, Pontiful a spus: „Aduc omagiu poporului armean, care, luminat de lumina Evangheliei, și în momentele cele mai tragice ale istoriei sale, a găsit mereu în Cruce și în Învierea lui Cristos forța pentru a se ridica și a relua drumul cu demnitate. Aceasta revelează cât de profunde sunt rădăcinile credinței creștine și ce comoară infinită de mângâiere și de speranță cuprinde ea.”
Reflectând la starea lumii, Sfântul Părinte a spus că astăzi creștinii suferă persecuții mai mult decât chiar primii martiri. „În unele locuri sunt discriminați și persecutați pur și simplu pentru că își mărturisesc credința.” A subliniat și existența a numeroase conflicte, peste tot pe glob, la care „încă nu găsesc soluții pozitive, provocând doliu, distrugeri și migrații forțate a unor întregi populații. De aceea este indispensabil ca responsabilii destinelor națiunilor să întreprindă cu curaj și fără întârzieri inițiative menite să pună capăt acestor suferințe, făcând din căutarea păcii, a apărării și a primirii celor care sunt țintă a agresiunilor și persecuțiilor, din promovarea dreptății și a unei dezvoltări sustenabile obiectivele lor primare. Poporul armean a experimentat aceste situații personal; cunoaște suferința și durerea, cunoaște persecuția; păstrează în amintirea sa nu numai rănile trecutului, ci și spiritul care i-a permis, de fiecare dată, să reînceapă din nou.”
După ce a amintit de a 25-a aniversare a independenței Armeniei, la finalul discursului Papa a vorbit și despre contribuția adusă de comunitatea catolică, deși mică, la binele societății armene. „Biserica Catolică […] este bucuroasă să își poată oferi contribuția la creșterea societății, îndeosebi în acțiunea sa îndreptată spre cei mai slabi și cei mai săraci, în domeniile sanitar și educativ, și în cel specific al carității, cum dau mărturie opera desfășurată de acum de douăzeci și cinci de ani de spitalul ‘Redemptoris Mater’ la Ashotsk, activitatea institutului educativ din Erevan, inițiativele Caritas Armenia și operele gestionate de congregațiile călugărești.” Și a încheiat urând ca „Dumnezeu să binecuvânteze și să ocrotească Armenia, țară luminată de credința, de curajul martirilor, de speranța mai puternică decât orice durere”. Vizita sa va continua sâmbătă și duminică.
