Vernisajul expoziției: „Timișoara 1716. Începuturile unui oraș european”
21.07.2016, Timișoara (Catholica) - Marți, 19 iulie 2016, începând cu orele 19.00 a avut loc la Bastionul Theresia, actualul sediu al Muzeului Național al Banatului, vernisarea expoziției jubiliare „Timișoara 1716. Începuturile unui oraș european” (Temeswar 1716. Die Anfänge einer europäischen Stadt / Temesvár 1716. Egy európai város kezdetei / Темишвар 2016. Почеци једнога европског града / Timișoara 1716. The Beginnings of a European City). Expoziția, având un caracter istoric, documentar și artistic, marchează probabil cel mai important eveniment al istoriei moderne a Timișoarei, Banatului și chiar al vieții confesionale din urbe: eliberarea de sub ocupația otomană. Pentru Dieceza de Timișoara (cândva de Cenad), dar și pentru celelalte confesiuni creștine, momentul a însemnat o reașezare a vieții spirituale, în condițiile noi ale apartenenței la un stat creștin, Imperiul Habsburgic și al ieșirii de sub opresiunea otoman-islamică.
Vernisajul expoziției a avut loc în mansarda bastionului, manifestarea bucurându-se de participarea tuturor instituțiilor partenere și a unui public larg. În deschidere, Claudiu Ilaș, director al Muzeului Național al Banatului, i-a salutat pe toți oaspeții prezenți, prezentând prezidiul și invitând membrii acestuia să ia cuvântul. Traian Stancu, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș a adresat cuvântul de salut al administrației județene. Din partea Primăriei Municipiului Timișoara au fost prezenți viceprimarii Dan Diaconu și Farkas Imre, primul adresând salutul și satisfacția instituției primăriei pentru reușita acestui parteneriat.
Excelența Sa Martin Roos, Episcop romano-catolic de Timișoara, inițiatorul expoziției, a ținut să menționeze importanța jubileului marcat în acest an, moment istoric care a reașezat orașul și confesiunea catolică pe noi coordonate. Vechea Dieceză de Cenad, fondată în 1030 și suprimată de facto de ocupația otomană, a reușit să renască. Deși aflați sub administrație islamică, creștinii catolici timișoreni i-au cerut Sântului Părinte Papa Grigore al XIII-lea în anul 1582, în limbile sârbo-croată și maghiară, în cuprinsul a două scrisori, preoți și învățători. Mai târziu, după un veac, încă erau numărate în capitala vilayetului otoman din Banat patru biserici catolice, unele păstorite de călugării franciscani observanți. Preasfințitul Martin Roos a relatat în încheierea alocuțiunii sale episodul remarcabil întâmplat în zilele asediului: fiul pașei Timișoarei, rănit fiind în luptă, a avut nevoie de urgentă îngrijire din partea unui chirurg. În disperare de cauză, tatăl său îi cere dușmanului asediator, Prințul Eugeniu de Savoya, să îi trimită un chirurg. Prințul dă curs imediat rugăminții pașei și își trimite pe propriul său medic personal în cetatea otomană. Fiul pașei este îngrijit și scapă cu viață, Eugeniu de Savoya arătându-și astfel respectul față de eroismul otomanilor și cavalerismul său, creștin, față de cei aflați în nevoie, fie ei și dușmani. Pe un astfel de fundament s-a zidit Timișoara modernă…
Excelența Sa Alexandru Mesian, Episcop român unit, greco-catolic, de Lugoj a menționat în salutul său prezența creștinilor greco-catolici în Banat încă din veacul al XVIII-lea, precizând că în cazul acestei confesiuni, evenimentul primordial a fost Unirea cu Roma din 1700, din Ardeal. Această unire a însemnat, pe tărâm confesional, cultural și social ceea ce a însemnat eliberarea Timișoarei în 1716: orientarea spre Apus, spre cultură, spre valorile reale creștine, spre educație și modernitate. În decursul secolului al XVIII-lea creștinii greco-catolici s-au dezvoltat, pentru început mai greu, inclusiv în Banat, ei dispunând de două parohii la Timișoara-Fabric și Zăbrani. Multe sate, unite inițial cu Roma, și-au pierdut caracterul greco-catolic, deși în două momente Episcopii latini ai locului au propus întemeierea unei Episcopii unite cu scaunul la Lugoj sau la Palanca Nouă (azi în Serbia). Preasfințitul Alexandru i-a mulțumit Prea Sfințitului Martin pentru inițiativă, pentru grija ca fiecare confesiune creștină, alături de religia mozaică, să fie reprezentate în cadrul expoziției în conformitate cu istoria și contribuția ei la făurirea Banatului. Ca om al arhivelor, studiului istoriei și artei religioase, Episcopul Martin Roos a lansat acest proiect unic inclusiv pentru Muzeul Național al Banatului și a găsit sprijin bucuros în majoritatea instituțiilor timișorene.
Părintele Zaharia Pereș, consilierul cultural al Mitropoliei Banatului a adus la rândul său salutul Bisericii Ortodoxe și al Mitropolitului Ioan Selejan. În cuvântarea sa, pr. Pereș a reiterat gândurile mitropolitului de pie memorie Nicolae Corneanu, care privea cei 300 de ani de conviețuire în Banat ca fiind de o importanță specială pentru toate cultele, pentru formarea spiritului bănățean și pentru învățămintele pe care fiecare creștin le-a putut trage de la cei din jurul său, adesea de o altă limbă și de o altă confesiune. Eliberarea a fost o dorință și un eveniment mult așteptat de toți creștinii. Chiar și magistratul (primarul) ortodox și Episcopul ortodox au conlucrat cu trupele habsburgice în zilele asediului orașului. Episcopul Joanikije Vladisavljević (aflat în scaun 1713-1727) și judele Nikola Mundžija, cu riscul vieții au ținut legătura cu trupele imperiale conduse de Eugeniu de Savoya, oferindu-le informații prețioase cu privire la starea fortificațiilor, numărul soldaților, cantitatea proviziilor din Cetate, contribuind nemijlocit la înfrângerea turcilor și la victoria armatelor creștine. Probabil că de aceea, în decursul veacurilor, creștinii timișoreni, alături de evrei, au găsit mereu limbajul comun al vieții și armoniei, creând împreună această identitate specială timișoreană și bănățeană.
Raul Ionuț Rus, directorul Serviciului Județean Timiș al Arhivelor Naționale ale României și-a exprimat satisfacția de a putea participa, alături de instituția pe care o reprezintă, la o manifestare de așa anvergură, expoziție nu doar a noastră, a partenerilor de organizare, ci a întregului oraș Timișoara. În încheiere, Ciprian Glăvan, șef de secție și muzeograf în cadrul Muzeului Național al Banatului a făcut o scurtă prezentare a expoziției, invitând oaspeții să o viziteze. Expoziția dedicată celor 300 de ani prezintă aspecte vieții otomane în orașul de pe Bega, asediul cetății turcești de către armata habsburgică condusă de Eugeniu de Savoya, ne dezvăluie primele decenii ale administrației austriece, introducându-ne în atmosfera vieții spirituale multiconfesionale a Timișoarei acelor vremuri.
Timișoara anului 2016 aniversează 300 de ani de la eliberarea ei de sub stăpânirea otomană. Marcând acum acest important eveniment, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara continuă un șir de jubilee marcate cândva de Episcopii catolici bănățeni în 1816, la un secol de la eliberare, dar chiar și în toiul Primului Război Mondial, în 1916, la două sute de ani de la memorabilul moment istoric. La finele anului trecut, în 12 octombrie 2015, la 99 de ani de la capitularea garnizoanei otomane a capitalei Banatului, Dieceza de Timișoara, prin vocea Episcopului ei, a convocat o primă întrunire de lucru la care a invitat majoritatea confesiunilor și instituțiilor de cultură, dar și administrative ale orașului, în vederea organizării unei serii de acțiuni care să marcheze acest punct de cotitură din istoria Timișoarei și a Banatului.
La organizarea acestei expoziții aniversare inițiată de Episcopia Romano-Catolică de Timișoara și Muzeul Național al Banatului, au contribuit: Consiliul Județean Timiș, Primăria Municipiului Timișoara, Episcopia Ortodoxă Sârbă, Mitropolia Banatului, Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Lugoj, Serviciul Județean Timiș al Arhivelor Naționale ale României, Biblioteca Județeană Timiș, TVR Timișoara, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, Asociația Generală a Șvabilor Bănățeni (Landsmannschaft der Banater Schwaben), Uniunea Sârbilor din România (Савез Срба у Румунији), Asociația de Ajutorare a Șvabilor Bănățeni (Hilfswerk der Banater Schwaben e.V.) și Comunitatea Evreilor din Timișoara. Consilierea tehnică și de specialitate a fost asigurată de d-na dr. Rodica Vârtaciu, dl. arhitect Mihai Botescu și dl. Stevan Bugarski. Au colaborat o serie de istorici de artă, restauratori și graficieni precum: dr. Adriana Buzilă, Angela Horvath, Silvia Trion, Ioan Oprescu, Cristian Buzilă și mulți alții.
Prezența muzicală a grupului vocal-instrumental de copii și tineri „Peregrinii”, condus de Sergiu Galiș, a încadrat într-un mod aparte manifestarea. Din repertoriul acestui grup au făcut parte melodii de inspirație otomană, dar și imnuri religioase cântate în epoca barocă în însuși cortul de campanie al prințului Eugeniu de Savoya. Expoziția poate fi admirată la sediul temporar al Muzeului Național al Banatului, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, în perioada 19 iulie – 20 septembrie, de marți până duminică, în intervalul orar 10.00 – 20.00. Începând cu 12 octombrie și până în 10 decembrie a.c., expoziția va putea fi vizitată la Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, str. Augustin Pacha, nr. 4. (text: Claudiu Călin, secretarul expoziției; foto: Miodrag Radovan, Raimondo Mario Rupp)
Legături
Imagini
