Sfânta Liturghie pontificală la Jubileul eliberării Timișoarei
28.10.2016, Timișoara (Catholica) - Duminică, 16 octombrie 2016, la orele 10.00 a fost celebrată în Domul Sf. Gheorghe, Catedrala Romano-Catolică din Timișoara, o Sfântă Liturghie Pontificală în cadrul căreia a fost marcat jubileul de 300 de ani de la Eliberarea Timișoarei de sub jugul stăpânirii otoman. Celebrantul principal a fost Excelența Sa Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, în concelebrare cu mai mulți Arhiepiscopi și Episcopi din țară și străinătate.
Alături de înaltul oaspete, au participat la această mare sărbătoare, sosind la Timișoara, la invitația Excelenței Sale Martin Roos, Excelențele lor, Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, Jakubinyi György, Arhiepiscop de Alba-Iulia, dr. Gerhard Pieschl, Episcop auxiliar emerit de Limburg, Alexandru Mesian, Episcop român unit de Lugoj, Tamás József, Episcop auxiliar de Alba Iulia, Virgil Bercea, Episcop român unit de Oradea, Böcskei László, Episcop romano-catolic de Oradea, Claudiu Pop, Episcop român unit al Curiei Arhiepiscopale Majore, Németh László, Episcop de Zrenjanin (Becicherecul Mare, Serbia), pr. Luka Jogy Vadakara, secretarul Nunțiaturii Apostolice, pr. Kondé Lajos, Vicar diecezan și praepozit și al Catedralei din Szeged, pr. Liviu Oțoiu, Vicar general al Eparhiei Sf. Vasile cel Mare, București, pr. Fodor József, Vicar general al Episcopiei romano-catolice de Oradea, pr. Potyó Ferenc, Vicar general al Arhiepiscopiei de Alba-Iulia, pr. Angelo Pop, Vicar general de Lugoj, pater Leopold Rochmes OFM, Vicar general emerit al Arhiepiscopiei de Belgrad.
De asemenea, IPS Jakubinyi a sosit însoțit și de o delegație de profesori de la Institutum Incarnatae Sapientie (Institutul Teologic) din Alba Iulia, formată din pr. Korom Imre, rector, pr. Diósi Dávid, vice-rector, pr. Székely Dénes, profesor și pr. Koncsag László, spiritual. O bună parte din membrii Capitlului Catedral din Timișoara au asistat, la rândul lor, la Sfânta Liturghie, din stallum-ul canonical. Din partea Mitropoliei Ortodoxe Române a Banatului a asistat IPS Ioan Selejan, Arhiepiscop și Mitropolit.
La Sfânta Liturghie au participat, ca oaspeți de onoare, alteța sa imperială și regală dr. Ulrich von Habsburg-Lothringen Ulrich von Habsburg-Lothringen și alteța sa serenisimă, prințesa Anita von Hohenberg, alături de contele Andreas von Bardeau. Din partea oficialităților centrale și locale au participat: dl. Victor Opaschi, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, dl. Nicolae Robu, primarul Municipiului Timișoara, dl. Dan Diaconu, vice-primarul Municipiului Timișoara, dl. Ovidiu Ganț, deputat, dl. Molnár Zsolt, deputat, dl. Jose Miguel Vinals Arino, consulul onorific al Regatului Spaniei la Timișoara, dl. Tamás Péter, consulul onorific al Ungariei la Timișoara, dl. Halász Ferenc și dl. Marossy Zoltán, din partea UDMR Timiș, dl. Johann Fernbach și dl. Erwin Josef Țigla, din partea Forumului Democrat al Germanilor din Banat (Timiș și Caraș-Severin), dl. Sorin Maxim, din partea ADR Vest, dl. Claudiu Ilaș, manager al Muzeului Național al Banatului, dl. Peter Krier din partea Asociației Șvabilor Bănățeni și a Asociației de Ajutorare a Șvabilor Bănățeni, din Germania, dl. Herbert Grünn, președintele Asociației Caritas al Diecezei de Timișoara și mulți alții.
Sfânta Liturghie a fost precedată de o procesiune solemnă de la Reședința Episcopală și până la Dom, Catedrala romano-catolică. La începutul celebrării Excelența Sa, Martin Roos, Episcop de Timișoara, i-a salutat pe cei prezenți, vorbindu-le în cele trei limbi principal utilizate în Dieceză, despre semnificația jubileului celebrat în acest an în Timișoara și de întreaga Dieceză, care după 1716 a cunoscut practic o renaștere din propria-i cenușă: „Pentru vechea noastră Dieceză, întemeiată în anul 1030 de către Sfântul Rege Ștefan al Ungariei, al cărei prim Episcop devenise Sf. Gerhard, luna octombrie 1716 a însemnat începutul unei noi epoci, a fost aproape comparabilă cu învierea dintr-o împărăție a uitării.”
„Credința și viața creștină-catolică puteau fi mărturisite și trăite din nou, în public: era din nou posibil pentru credincioși să își recunoască credința creștină fără riscuri. Puținele parohii, care au supraviețuit epocii de ocupație islamică, au început ulterior să se înmulțească, iar Episcopul avea din nou voie să calce în Dieceza sa și să locuiască în acest teritoriu, în mijlocul turmei sale. Noi biserici au fost construite, iar școlile catolice sau chiar spitale, farmacii și orfelinate au fost fondate. Toate acestea erau lucruri noi, care până atunci nu era voie să existe! Pentru acestea, avem cu toții un motiv bine întemeiat de a fi recunoscători Bunului Dumnezeu și de a sărbători acest început, această nouă evoluție. Faptul că sunteți prezenți cu toții, acum și aici, ne arată că dați dovadă de solidaritate creștină și umană. De aceea, vă urez tuturora, oaspeților noștri, un bun venit la Timișoara!”
În cadrul Liturghiei Cuvântului Lecturile au fost citite în limbile maghiară și germană de către dl. Molnár Zsolt și dl. Erwin Josef Țigla, Evanghelia fiind vestită în limba română de către părintele-rector Korom Imre. Cuvântul de Învățătură al Excelenței Sale, Nunțiul Apostolic Miguel Maury Buendía, a fost rostit de acesta mai întâi, parțial, în limba italiană, textul acestuia, tradus în limbile română, germană și maghiară, fiind citit de către pr. Nikola Lauš, canonic carolin și director cancelariei diecezane. În predică, Nunțiul a afirmat, printre altele: „Am auzit în povestirea luptei dintre israeliți și poporul amaleciților, relatată de cartea Exodului: ‘Când Moise își ridica mâna, era mai tare Israel; când își lăsa mâna în jos, era mai tare Amalec’ (Ex 17,10) și cum a trebuit ca Aaron și Hur să susțină mâinile lui Moise, care cădeau sub povara oboselii, până în momentul în care Iosua l-a învins pe Amalec. Chiar și de-a lungul istoriei profane, multe victorii militare sunt interpretate ca și un semn clar al ajutorului divin. Nu puține popoare s-au botezat după ce au experimentat o asemenea asistență.”
„Până și Imperiul Roman începuse să urmeze calea creștinismului, după victoria lui Constantin, în bătălia de la Pons Milvius și cea cu Teodosie în Valea Vipavei. Nenumărate sunt apoi victoriile sărbătorite cu imnul ‘Te Deum’! Timișoara sărbătorește trei sute de ani de la eliberarea de sub jugul imperiului Otoman în anul 1716. De atunci orașul s-a reinserat în tradiția sa creștină antică, iar astăzi, după 300 de ani, noi putem să îi mulțumim Domnului pentru bunurile cu care a binecuvântat acest oraș timp de trei secole.” În încheiere, Nunțiul a mai afirmat: „Încredințez aceste reflexii consideraților voastre în contextul festiv și de mulțumire față de Domnul, al celebrării noastre, în timp ce îi cer Sfintei Fecioare Maria, slujitoarea umilă a Domnului, pe care însuși Isus ne-a dăruit-o ca și mamă, să ne ajute să trăim credința noastră creștină și să ne obțină de la Fiul ei tot ce avem nevoie pentru a-L întâlni în patria cerească. Așa să fie! Amin!”
În cadrul Rugăciunii Credincioșilor, după invocațiile pentru Sfântu Părinte Papa, pentru Episcopi, pentru Dieceză, Banat și poporul credincios, pentru pace, au urmat și rugăciuni pentru vocații, pentru cei bolnavi, săraci și părăsiți, dar și pentru toți frații noștri care au mers înaintea noastră cu semnul credinței și s-au jertfit pentru credință și libertate pe aceste meleaguri, respectiv pentru răsplata lor divină în Patria Cerească. La sfârșitul Sfintei Liturghii, după binecuvântarea pontificală, Mitropolitul ortodox român al Banatului, IPS Ioan Selejan, a adresat asistenței o cuvântare cu tematică istorică.
La Sfânta Liturghie, dar și la serbările organizate în oraș în zilele anterioare, a participat și grupul „Coordinamento Rievocazioni Storiche 1600-1700” din Torino, Savoia, oaspeții refăcând prin costumele lor militare și civile, atmosfera din zilele și anii ce au urmat eliberării Timișoarei. După jertfa Euharistică, celebranții cu oaspeții din Casa de Habsburg, oficialitățile civile, asistența liturgică și grupul savoiard s-au deplasat în procesiune, din nou, spre Reședința Episcopală. A urmat o agapă în cadrul Bastionului Theresia, oaspeților fiindu-le și aici înmânată, din partea Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, medalia comemorativă emisă de către aceasta, cu ocazia jubileului.
Reamintim faptul că medalia comemorativă a fost realizată (unica de acest gen, în contextul jubileului, la nivel bănățean) de Episcopia Romano-Catolică de Timișoara. Emisiunea numismatică s-a bătut în argint (Ag 925‰) și în cupru (Cu), în memoria eliberării Timișoarei din 1716, având diametrul de 42,5 mm, greutatea de 33,6 g, emitentul fiind Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, iar executantul fiind dl. Mihály Fritz de la firma Éremverde, din Szeged. Inscripția de pe aversul medaliei poartă efigia prințului Eugeniu de Savoya, cu stema episcopiei în medalion și inscripția „1716 – 2016 Victor atque Liberator” (Învingător și Eliberator), iar pe revers se poate vedea efigia contelui Claudius Florimund de Mercy, la fel, cu stema episcopiei în medalion și inscripția „1716 – 2016 Conditor ac Gubernator” (Fondator și Guvernator).
Cadrul muzical al celebrării a fost asigurat de muzicienii, membri ai Chorus&Capella Ecclesiae Cathedralis, aflați sub conducerea domnului concertmaestru dr. Johann Fernbach și a domnului dirijor dr. Walter Kindl. Au fost intonate coral și instrumental piese de Wolfgang Amadeus Mozart, precum Krönungsmesse, Laudate Dominum, Alleluja și Ave verum, dar și de Ludwig van Bethoven – Die Himmel rühmen și Welten singen.
Jubileul Eliberării Timișoarei, s-a încheiat, la nivel diecezan, în data de 18 octombrie, de însăși ziua de naștere a prințului Eugeniu de Savoya și în ziua în care acesta a intrat în orașul eliberat Timișoara. Momentul a fost marcat de un concert vocal-instrumental, simfonic susținut în Domul Sf. Gheorghe, Catedrala Romano-Catolică și intitulat: „Timișoara 1716-2016”, manifestare culturală organizată de Episcopia Romano-Catolică de Timișoara prin Oficiul Diecezan de Muzică Sacră împreună cu Filarmonica Banatul Timișoara și Universitatea de Vest, Facultatea de Muzică și Teatru. Din program menționăm piesele lui Georg Friedrich Händel, Muzica Focurilor de Artificii (uvertura) și Dettingen Te Deum. Soliștii, corurile, și orchestra s-au aflat sub conducerea concertmaestrului, dl. dr. Johann Fernbach și a dirijorului, dl. dr. Walter Kindl. (text: Claudiu Călin; foto: Sipos Enikő, Mihai Botescu)
Imagini
