Sărbătoarea Fericitului Ioan Duns Scotus la Roman
11.11.2016, Roman (Catholica) - Facultatea de Filozofie „I. Duns Scotus”, din cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman, a celebrat în ziua de 8 noiembrie 2016 sărbătoarea Fericitului Ioan Duns Scotus. La ora 18.30, a fost celebrată o Sfântă Liturghie prezidată de pr. rector Marius-Petru Bîlha, la care au concelebrat părinții profesori și au participat studenții din cadrul Institutului. Cu acest prilej, părinții profesori au făcut profesiunea de credință, conform prevederilor canonice, citim în materialul de pe OFMConv.ro.
În cadrul predicii, pr. Mihai Gal, decanul Facultății de Filozofie, a conturat portretul Fericitului Ioan Duns Scotus, teolog și filozof medieval, fondator al curentului scolastic denumit scotism. Pr. Mihai Gal a evocat rolul pe care l-a avut Scotus în apărarea dogmei Neprihănitei Zămisliri, potrivit căreia Fecioara Maria a fost ferită de păcatul originar. În istoria scolasticii franciscane, Duns Scotus apare din punct vedere teologic ca apărător al Întrupării, al Neprihănitei Zămisliri a Fecioarei Maria și al autorității supreme a Pontifului Roman. Împreună cu Scotus, a afirmat părintele, putem transmite lumii de astăzi un mesaj al învierii, faptul că ne putem mântui doar dacă acceptăm harul și iubirea lui Dumnezeu.
Luna noiembrie este luna dedicată credincioșilor răposați, de aceea părintele a ținut să sublinieze care este raportul dintre suflet și trup din punct de vedere al credinței, în gândirea lui Duns Scotus. Prin credință, se poate ajunge la certitudinea absolută dată de învierea lui Cristos, că sufletul uman este incoruptibil și nemuritor. Biserica crede că Isus Cristos, mort și înviat pentru toți, oferă omului lumină și puteri prin Duhul Său, ca omul să poată răspunde vocației sale supreme, și că nu a fost dat alt nume sub cer oamenilor în care ei să se poată mântui.
Cristos a suferit și a devenit cauza meritorie a oricărui har pentru orice ființă rațională, ieri, astăzi și mâine. Prin misterul pascal, în Cristos „strălucește iubirea supremă” și El devine singurul mijlocitor între Dumnezeu și om, în sensul că omul nu se poate mântui fără de Cristos. Pr. Mihai Gal a conturat în predica sa viziunea cristocentrică a lui Duns Scotus asupra istoriei mântuirii.
Ioan Duns Scotus s-a născut în 1266 în Scoția, fiu al unui bogat proprietar de pământ. La 17 martie 1291 a fost sfințit preot. A studiat la Oxford, Cambridge și Paris, sub îndrumarea unor importanți maeștri. În anul 1303 s-a deschis lupta dintre regele Franței, Filip cel Frumos, și Papa Bonifaciu al VIII-lea. Scotus a fost expulzat din Franța pentru că a susținut interesele papale. Între anii 1303-1304 a predat la Oxford și s-a întors la Paris în anul 1304.
În tot acest timp, Duns Scotus, cunoscut și sub numele de „Doctorul subtil”, a desfășurat o impresionantă activitate ca maestru și scriitor. În 1307 s-a transferat la Koln, unde a continuat să predea. A murit în acest oraș la 8 noiembrie 1308, la vârsta de circa 42 ani. Papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat fericit la 20 martie 1993. Influența lui Duns Scotus s-a exercitat în special asupra scolasticii spaniole tardive, iar în restul Europei asupra unora dintre filosofii iluminismului – Christian Wolff, Immanuel Kant. Elemente dezbătute în operele lui Duns Scotus au fost reluate în secolul al XX-lea de filosofi ca Charles S. Pierce și Martin Heidegger.



