Cardinalul Fernando Filoni despre vizita Papei în Emirate
03.02.2019, Vatican (Catholica) - „Vizita Papei poate contribui la promovarea dialogului dintre islamism și creștinism. Dar trebuie spus că nu pornim de la zero și de prea multe ori sunt evidențiate doar aspectele problematice sau negative… Baza există deja, putem face progrese: faptul că Papa vizitează pentru prima oară Peninsula Arabică este un semnal pozitiv, un semn de speranță.” Astfel a afirmat Cardinalul Fernando Filoni, prefectul Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor, dicasterul Vatican care are jurisdicție asupra Vicariatului Apostolic din Peninsula Arabică și asupra tuturor comunităților catolice din zonă, în cadrul unui interviu acordat agenției Agenția Fides, în ajunul vizitei Papei Francisc în Emiratele Arabe Unite, între 3 și 5 februarie.
– Papa Francisc va merge în Peninsula Arabică: ce situație va întâlni, care este viața comunităților creștine locale?
– Comunitățile catolice prezente în marea regiune a peninsulei arabe sunt organizate în macroregiuni ecleziale: Vicariatul Apostolic din Arabia de Nord, care include Arabia Saudită, Bahrain, Qatar și Kuweit; și Vicariatul Apostolic din Arabia de Sud, care include Emiratele Arabe Unite, Oman și Yemen. De-a lungul peninsulei, cu o mare majoritate islamică, prezența creștină a început cu comunități antice de rit răsăritean, așezate de-a lungul coastei Golfului Persic, care apoi s-a extins în Orientul Mijlociu. Astăzi, prezența creștinilor în peninsula arabă este legată de migranți: nu există comunități indigene, există unii creștini arabi, dar sunt la nivel personal.
– Cum se desfășoară viața Bisericii în regiune?
– La nivel pastoral, activitatea Bisericii Catolice se desfășoară cu migranții care sunt integrați în societățile diferitelor state și locuiesc alături de cei care mărturisesc credința islamică. Chiar într-un context cultural destul de omogen, în fiecare dintre diferitele națiuni din regiune există particularități: în unele state, precum Emiratele Arabe și Bahrain, există toleranță și deschidere față de cei ce cred în Cristos, în timp ce în alte țări există un control mai atent și uneori, din cauza legislației actuale, credința creștină suferă; în alte cazuri este împiedicată de acțiunile grupurilor extremiste și violente.
– Emiratele Arabe sărbătoresc în 2019 Anul Toleranței, iar libertatea de cult este garantată. Poate acestea să fie un exemplu pentru restul țărilor din zonă?
– Anul Toleranței sărbătorit în Emirate poate fi un exemplu și un punct de plecare important pentru întreaga regiune. Primul pas al conviețuirii civile nu este acela de a te lupta unul cu altul, ci respectarea celorlalte persoane și existența toleranței față de ceilalți. Toleranța este primul pas, dar nu este scopul final, care e recunoașterea deplină a drepturilor fundamentale ale tuturor: demnitatea umană, drepturile sociale, civile și religioase. Trebuie să urmărim acest lucru, cu pași mici, în conformitate cu planul providențial al lui Dumnezeu, ținând cont de realitățile politice, culturale și sociale ale fiecărei națiuni.
– Puteți descrie situația din Emiratele Arabe Unite, unde merge Papa?
– În Emiratele Arabe Unite există o anumită prezență creștină: sunt 800.000 de catolici (inclusiv filipinezi, indieni, pakistanezi, srilankezi și alte naționalități), împărțiți în comunitățile latine, malabare și malankareze, respectiv greco-catolice. Suntem parte din Vicariatul Apostolic din Sud, unde Biserica dorește să le asigure tuturor credincioșilor o slujire pastorală adecvată, și cultul potrivit, datorită și prezenței preoților și persoanelor consacrate. Vicariatul este foarte bine organizat, cu prezența diferitelor Biserici, iar Liturghiile înregistrează o participare masivă și plină de viață a credincioșilor. Guvernul Emiratelor permite Bisericii să gestioneze școli și este posibil să se desfășoare un serviciu școlar în beneficiul copiilor și tinerilor, pornind de la cei care aparțin familiilor de migranți. Trebuie remarcat faptul că școlile (în total 11 instituții de învățământ) nu sunt confesionale, ci sunt deschise tuturor, fiind frecventate în cea mai mare parte de studenți necreștini. Aici există deja o anumită integrare, nu prozelitism: religia nu este predată, ci se trăiește conviețuire pașnică și se promovează și predau valorile fundamentale ale respectului și demnității umane.
– Poate vizita să contribuie la dialogul islamico-creștin?
– Vizita Papei va contribui cu siguranță la promovarea dialogului. Dar trebuie spus că nu începem de la zero și de prea multe ori sunt evidențiate doar aspectele problematice sau negative. În viziunea islamică, creștinii și evreii sunt „religiile cărții” și, prin urmare, dialogul inter-religios pornește de la o bază reală. Multe elemente ale credinței creștine și islamice sunt în comun: unicitatea lui Dumnezeu, paternitatea lui Abraham, rugăciunea, postul, caritatea, pelerinajul sunt aspecte fundamentale pe care le împărtășim. Nu uităm de respectul pentru Isus Cristos, văzut de unii ca Fiul lui Dumnezeu, iar de alții ca un mare profet; sau de iubirea pentru Maria, mama Sa, pe care femeile musulmane o invocă adesea atunci când se pregătesc să nască. Timp de secole creștinii și musulmanii au trăit în pace, iar aceste elemente ar trebui consolidate astăzi, cu o politică inteligentă. Baza există deja, putem face progrese: faptul că Papa vizitează Peninsula Arabică pentru prima dată este un semnal pozitiv, un semn de speranță.
