Reacții la transformarea Bazilicii Hagia Sophia într-o moschee (III)
03.08.2020, Roma (Catholica) - În pofida tuturor protestelor internaționale, nu s-a putut face nimic: la 24 iulie, marea Bazilică „Hagia Sophia” din Istanbul a găzduit prima vineri de rugăciune musulmană, după ce a fost declarată oficial moschee. Pe paviment au fost întinse mari covoare pentru rugăciune, în timp ce icoanele strălucitoare din edificiu au fost acoperite, provizoriu, cu perdele pentru că imaginile sunt interzise în moschei. La inaugurare au participat peste o mie de invitați. În exteriorul edificiului s-a aflat o mare desfășurare de poliție. Redăm ultima parte din ampla analiză publicată de Settimananews și tradusă de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro.
La 2 iulie, un tribunal turc a stabilit că transformarea lui Hagia Sophia din moschee în muzeu în 1934 a fost ilegală. Decizia a fost anunțată la 10 iulie și Erdogan a anunțat imediat că Hagia Sophia va fi retransformată într-o moschee. Erdogan a făcut anunțul într-un discurs lung plin de referințe istorice, geografice și religioase la vechea lume islamică, legând retransformarea „Sfânta Sofia” cu o „renaștere islamică” mult mai amplă. În discursul său, a prezis că retransformarea lui Hagia Sophia va prevesti eliberarea moscheii al-Aqsa de pe Muntele Templului în vechea cetate Ierusalim, al treilea loc cel mai Sfânt al islamului.
Dr. Elizabeth Prodromou, fost vicepreședinte al Comisiei americane pentru libertatea religioasă internațională, a declarat la CNA la 17 iulie că discursul președintelui turc tindea să „justifice ceea ce el considera ca un soi de destin religios și chiar un model geopolitic prin revizionismul și expansionismul Turciei”. Erdogan a ales înadins aceste „figuri istorice” pentru a promova profunzimea istoriei Turciei și „a include triburile turcești din Asia centrală în imperiul otoman”. A fost un discurs – a comentat Prodromou – „care anunța eliberarea întregii lumi musulmane”. Liderii creștini și politicieni din toată lumea au condamnat decizia de a retransforma Hagia Sophia. Pentru aceasta, conducătorii ortodocși și catolici au declarat ziua de 24 iulie o zi de doliu.
National Awakening Party indonezian a afirmat că „declarațiile lui Erdogan au fost primite imediat cu bucurie de Frații Musulmani, de Iran și de o vastă gamă de supremații islamice din toată lumea, inclusiv musulmanii indonezieni care încearcă să transforme Republica multireligioasă și pluralistă a Indoneziei într-un stat islamic sau califat”. „Lumea islamică – afirmă partidul indonezian – se află în mijlocul unei crize care se metastazează rapid, fără nici un semn evident de retragere. Printre manifestările cele mai evidente ale acestei crize sunt conflictele brutale care se întețesc într-o vastă zonă de teritoriu locuită de musulmani, din Africa și din Orientul Mijlociu până la granițele Indiei; o turbulență socială care se răspândește în toată lumea musulmană; răspândirea necontrolată a extremismului religios și a terorii; și un val crescând de islamofobie în rândul populațiilor non-musulmane, ca răspuns direct la aceste dezvoltări”.
Această criză a provocat probleme umanitare în multe părți ale lumii și a mărit radicalismul militant islamic. „În mijlocul acestor circumstanțe – a subliniat tot National Awakening Party – este culmea iresponsabilității a lui Recep Erdogan să inflameze ulterior sentimentele musulmanilor pentru a realiza agenda sa politică internă și pentru a acoperi încălcarea normelor internaționale – cu extragerea gazelor naturale în apele teritoriale ale Ciprului și Greciei; cu susținerea lui al-Nusra (un grup afiliat la al-Qaeda) în Sira; și intervenind în conflictul libian în numele guvernului ad interim aflat în mâinile islamiștilor – în tentativa de a întări puterea regională turcă și de a afirma drepturile sale maritime în Mediterana orientală”.
National Awakening Party a fost fondat în Indonezia în 1999 și deține 47 din cele 566 de locuri în camera legislativă inferioară a țării. În general este considerat un partid de centru, aliniat cu partidele creștine democratice de centru din Europa. Săptămâna trecută, șeicul indonezian, Yahya Chelil Staquf, lider al celei mai mari organizații musulmane independente din lume, a afirmat că toate „campaniile de ucidere în masă, evacuările și teroarea amenință să rupă legăturile de încredere deja grav uzate care fac posibilă o viață de conviețuire între musulmani și non-musulmani”.
Staquf este secretarul general al Nahdlatul Ulama în Indonezia, cea mai mare organizație musulmană din lume cu peste 90 de milioane de adepți. Este și co-fondator al unei mișcări globale care promovează un „islam umanitar”, care se distanțează de ideile unui califat, de legea Sharia și de opinia despre așa-numiții „kafir” sau necredincioși. Într-un discurs public din 7 iulie, a invitat la „o strategie globală pentru a-l dezvolta o nouă ortodoxie islamică aptă să reflecte circumstanțele reale ale lumii moderne în care musulmanii trebuie să trăiască și să practice credința lor”.
