Papa Francisc: Dumnezeu va cere socoteală de toate războaiele
20.10.2020, Roma (Catholica) - „Este nevoie de mai multă pace! Dumnezeu va cere socoteală de toate războaiele care au lovit popoarele”, a spus Papa Francisc în discursul prezentat la Ceremonia comună a Întâlnirii inter-religioase „Nimeni nu se salvează de unul singur – pace și fraternitate”, organizată la Roma de Comunitatea Sant’Egidio în seara de marți, 20 octombrie 2020. Întâlnirea a început la 16.30 cu o „Rugăciune pentru pace”, pe care reprezentanții religiilor au făcut-o separat în diferite biserici și locații, și s-a încheiat cu un „Apel la pace”, semnat de liderii religiilor și înmânat de un grup de copii ambasadorilor și autorităților.
La ceremonia publică, desfășurată în Piazza del Campidoglio din centrul istoric al Romei, au participat și au luat cuvântul președintele Italiei Sergio Mattarella, prof. Andrea Riccardi, fondatorul Comunității Sant’Egidio, Patriarhul ecumenic Bartolomeu, rav Haïm Korsia, rabinul șef al Franței, dr. Mohamed Abdelsalam Abdellatif, secretarul general al Comitetului Superior al Fraternității Umane, Shoten Minegishi, reprezentantul budismului Soto Zen, și Gurdwara Parbandhak, reprezentantul Comitetului național sikh. Ultimul înscris la cuvânt a fost Papa Francisc, care a prezentat un amplu discurs despre semnificația acestei Întâlniri inter-religioase, organizată „în spiritul Întâlnirii de la Assisi, convocată de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea în 1986”. Cu toate că Întâlnirea din 1986 exprima o „viziune de pace” și „o sămânță profetică”, trecerea timpului a arătat, din nefericire, „fapte dureroase, precum conflicte, terorism sau radicalism, uneori în numele religiei”.
Pe de altă parte, Papa a spus că „trebuie să recunoaștem pașii rodnici făcuți în dialogul dintre religii”, iar acest fapt constituie „un semn de speranță care ne îndeamnă să lucrăm împreună ca frați. În acest fel am ajuns la importantul Document asupra fraternității pentru pacea mondială și coexistența comună, pe care l-am semnat cu marele imam de Al-Azhar, Ahmed al-Tayyeb, în 2019”. Pornind de la convingerea că „porunca păcii este întipărită în adâncul tradițiilor religioase” (enciclica Fratelli tutti, 284), Papa a remarcat că „credincioșii au înțeles că diversitatea de religie nu justifică indiferența sau dușmănia. Mai mult, plecând de la credința religioasă se poate deveni artizani de pace și nu spectatori inerți la răul războiului și al urii. Religiile sunt în serviciul păcii și al fraternității. De aceea, chiar și această Întâlnire îi mână pe liderii religiilor și pe toți cei care cred să se roage cu insistență pentru pace, să nu se resemneze niciodată în fața războiului și să acționeze cu forța blândă a credinței pentru a pune capăt conflictelor.”
„Este nevoie de pace! De mai multă pace! ‘Nu putem rămâne indiferenți. Astăzi, lumea are o sete arzătoare de pace. În multe țări se suferă din cauza războaielor, deseori uitate, dar întotdeauna cauză de suferință și sărăcie’ (discurs, Assisi, 20 septembrie 2016). Lumea, politica, opinia publică riscă să se resemneze la răul războiului, ca însoțitor natural al istoriei popoarelor. Să nu ne oprim la discursuri teoretice, să luăm contact cu rănile, să atingem carnea celui care suferă pagubele. […] Să acordăm atenție refugiaților, celor care au suferit radiațiile atomice sau atacurile chimice, femeilor care și-au pierdut copiii, copiilor mutilați sau privați de copilăria lor” (Fratelli tutti, 261). Astăzi, durerile războiului sunt agravate și de pandemia de Coronavirus și de imposibilitatea, în multe țări, de a avea acces la îngrijirile necesare.”
Între timp, însă, conflictele continuă și, odată cu acestea, durerea și moartea. „A pune capăt războiului este o datorie ce nu poate fi amânată a tuturor responsabililor politici înaintea lui Dumnezeu. Pacea este prioritatea oricărei politici. Dumnezeu va cere cont celui care nu a căutat pacea sau a alimentat tensiunile și conflictele pentru toate zilele, lunile și anii de război care au lovit popoarele!” Pontiful a vorbit mai departe de „cuvântul Domnului Isus” care „se impune prin înțelepciunea sa adâncă” atunci când, în Evanghelia Patimii, îi spune apostolului Petru: «Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei care pun mâna pe sabie de sabie vor pieri» (Matei 26,52).
„Cei care pun mâna pe sabie, crezând că în acest fel vor rezolva în grabă situațiile grele”, a remarcat Papa în discursul său, „vor experimenta asupra lor, asupra celor dragi și a țărilor lor moartea care vine prin sabie. «Ajunge!» (Luca 22,38), spune Isus când discipolii îi arată două săbii înainte de pătimire. «Ajunge!»: este un răspuns fără echivoc în fața oricărei violențe. Acel «Ajunge!» al lui Isus depășește secolele și ajunge cu putere până la noi, astăzi: ajunge cu săbiile, armele, violența, războiul! Sfântul Papă Paul al VI-lea, la Națiunile Unite, în 1965, s-a făcut el însuși un ecou al acestui apel spunând: „Să nu mai fie niciodată război!” Aceasta este implorarea noastră a tuturor, a bărbaților și femeilor de bună voință. Este visul tuturor căutătorilor și artizanilor păcii, fiind pe deplin conștienți că „orice război face lumea mai rea decât a găsit-o” (Fratelli tutti, 261).
„Nici un popor, nici un grup social nu va putea să dobândească de unul singur pacea, binele, securitatea și fericirea. Nici unul. Lecția recentei pandemii, dară vrem să fim cinstiți, este ‘conștiința de a fi o comunitate mondială care navighează în aceeași barcă, unde răul unuia este în dauna tuturor. Ne-am amintit că nimeni nu se salvează de unul singur, că ne putem salva numai împreună’ (Fratelli tutti, 32).” La finalul discursului său, Papa a subliniat că „fraternitatea, care izvorăște din conștiința de a fi o unică umanitate, trebuie să pătrundă în viața popoarelor, în comunități, între guvernanți, în adunările internaționale. În acest fel se va maturiza convingerea că ne salvăm numai împreună, întâlnindu-ne, negociind, încetând a ne mai combate, reconciliindu-ne, moderând limbajul politicii și al propagandei, dezvoltând parcursuri concrete pentru pace.”
„Suntem împreună în această seară ca persoane de diverse tradiții religioase pentru a comunica un mesaj de pace. Aceasta arată în mod clar că religiile nu vor războiul, dimpotrivă, îi dezmint pe cei care sacralizează violența, cerând tuturor să se roage pentru reconciliere și să acționeze pentru ca fraternitatea să deschidă noi cărări de speranță. Într-adevăr, cu ajutorul lui Dumnezeu, este posibil să construim o lume de pace și, în acest fel, ca frați și surori, să ne salvăm împreună.” Intervențiile prezentate de liderii religiilor s-au încheiat cu un moment de tăcere și reculegere în memoria victimelor pandemiei și a tuturor războaielor. Actul final al Ceremoniei comune a fost lectura unui „Apel la pace Roma 2020”, pe care copiii l-au înmânat liderilor religioși, ambasadorilor și autorităților. Succesiv, Papa Francisc și liderii religiilor au semnat Apelul la pace și au aprins candelabrul păcii. După încheierea ceremoniei, Sfântul Părinte s-a întors cu automobilul în Cetatea Vaticanului. (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România)
