Papa Francisc: Crăciunul, un foc veșnic pe care Dumnezeu l-a aprins în lume

23.12.2020, Vatican (Catholica) - Astăzi chiar și la necredincioși există o anumită fascinație exercitată de Crăciun, a spus Papa Francisc. „Însă creștinul știe că Crăciunul este un eveniment decisiv, un foc veșnic pe care Dumnezeu l-a aprins în lume, și nu poate fi confundat cu lucrurile efemere.” Afirmația a fost făcută în contextul audienței generale de miercuri, în care Sfântul Părinte a suspendat seria dedicată rugăciunii pentru a vorbi despre iminenta sărbătoare a Nașterii Domnului. Și, reluând ideea cu riscul sentimentalizării Crăciunului, sau al căderii lui în consumism, a subliniat: „este necesar de zăgăzuit o anumită mentalitate lumească, incapabilă să perceapă nucleul incandescent al credinței noastre, care este acesta: ‘Cuvânt s-a făcut trup și a locuit între noi, iar noi am văzut gloria Lui, glorie ca a Unicului născut din Tatăl, plin de har și de adevăr’ (In 1,14). Aceasta este esența Crăciunului, mai mult: este adevărul Crăciunului; nu există altul.”

Pontiful a subliniat că prin cateheza de astăzi a dorit să ofere „câteva idei de reflecție ca pregătire pentru celebrarea Crăciunului”. Explicând că „totul este har”, a afirmat: „acest dar de har îl primim prin simplitatea și umanitatea Crăciunului, și poate înlătura din inimile noastre și din mințile noastre pesimismul, care astăzi s-a răspândit și mai mult din cauza pandemiei. Putem să depășim acel sentiment de rătăcire neliniștitoare, să nu ne lăsăm cuprinși de înfrângeri și de eșecuri, având conștiința regăsită că acel Prunc umil și sărac, ascuns și lipsit de apărare, este însuși Dumnezeu, făcut om pentru noi.” Și a continuat citând Conciliul Vatican II, care spunea că „cu Întruparea, Fiul lui Dumnezeu s-a unit într-un anumit sens cu fiecare om”; iar apoi: „A muncit cu mâini de om, a gândit cu minte de om, a acționat cu voință de om, a iubit cu inimă de om. Născându-se din Maria Fecioară, El s-a făcut cu adevărat unul dintre noi în toate asemenea nouă în afară de păcat.”

În acest context, a continuat Sfântul Părinte, ne-am putea întreba: „Isus s-a născut acum două mii de ani și mă privește pe mine? Da, te privește pe tine și pe mine, pe fiecare dintre noi. Isus este unul dintre noi: Dumnezeu, în Isus, este unul dintre noi. Această realitate ne dăruiește atâta bucurie și atâta curaj. Dumnezeu nu ne-a privit de sus, de departe, nu a trecut pe lângă noi, nu a avut dispreț față de mizeria noastră, nu s-a îmbrăcat cu un trup aparent, ci a asumat pe deplin natura noastră și condiția noastră umană. Nu a lăsat nimic în afară, cu excepția păcatului: singurul lucru pe care El nu îl are. Toată umanitatea este în El. El a luat tot ceea ce suntem, așa cum suntem. Acest lucru este esențial pentru a înțelege credința creștină.”

La final, Papa a îndemnat ca pregătire pentru Crăciun la meditarea în tăcere în fața ieslei. „Ieslea este o cateheză a acelei realități, a ceea ce a fost făcut în acel an, în acea zi, ceea ce am auzit în Evanghelie.” A invitat și la recitirea scrisorii sale „Admirabile signum” (Semn minunat). „Să cerem harul uimirii: în fața acestui mister, a acestei realități așa de duioase, așa de frumoase, așa de aproape de inimile noastre, Domnul să ne dea harul uimirii, pentru a-l întâlni, pentru a ne apropia de El, pentru a ne apropia de noi toți.” Venind între oameni, Dumnezeu a făcut „să renască în noi duioșia, duioșia umană care este aproape de cea a lui Dumnezeu. Și astăzi avem atâta nevoie de duioșie, atâta nevoie de drăgălășenii umane, în fața atâtor mizerii! Dacă pandemia ne-a constrâns să stăm mai distanți, Isus, în iesle, ne arată calea duioșiei pentru a fi apropiați, pentru a fi umani. Să urmăm acest drum. Crăciun fericit!”