Reprezentanți protestanți împărtășiți la consacrarea unui Episcop catolic

26.03.2021, Roma (Catholica) - Un Episcop catolic din Elveția a apărat oferirea Sfintei Împărtășanii, în contextul instalării sale, unor reprezentanți ai Bisericilor protestante și unui politician protestant. Răspunzând cererii CNA pentru o luare de poziție, biroul Episcopului Joseph Bonnemain a dat o scurtă declarație pe 22 martie, indicând spre canonul 844 din Codul de Drept Canonic al Bisericii. De asemenea în declarație se spune: „Punerea în aplicare a acestor norme cu privire la persoanele individuale concrete în timpul unei celebrări publice ia în considerare circumstanțele existente și atitudinea personală a individului. Mass-media, având în vedere considerațiile de confidențialitate, nu este locul pentru a comenta o astfel de chestiune.”
Episodul a fost făcut prima oară cunoscut de agenția elvețiană Kath.ch, a Episcopilor, care a raportat că „în prezența [Cardinalului Vatican Kurt Koch], Joseph Bonnemain a dat Sfânta Împărtășanie la trei personalități de rang înalt reformate [protestante elvețiene]: capului Bisericii Reformate Protestante Elvețiene, Rita Famos, președintelui consiliului bisericesc din Zurich, Michel Müller, și consilierului guvernamental din Zurich, Mario Fehr.” Mons. Bonnemain, membru al Opus Dei, născut în Barcelona, acum 72 de ani, este foarte versat în dreptul canonic. Anterior a fost vicar judecătoresc și canonic în capitlul Catedralei.
Pr. James Bradley, profesor asistent de drept canonic la Universitatea Catolică din America, a declarat pentru CNA: „Canonul 844 §4 se referă la administrarea licită a Sacramentelor Spovezii, Euharistiei și Maslului către non-catolici botezați, alții decât ortodocșii și echivalentul lor”. „Există cinci condiții pentru ca acesta să fie un act licit”, a spus el prin email. „Primul este pericolul de moarte sau o necesitate gravă. Următoarele patru sunt toate necesare în plus: persoana care caută Sacramentul trebuie să nu poată aborda propriul ministru al Sacramentelor; individul trebuie să manifeste credința catolică în Sacramentul solicitat; trebuie să solicite Sacramentul din proprie inițiativă și persoana trebuie să fie dispusă în mod corespunzător.” După reacții internaționale critice cu privire la acțiunile Episcopului, Kath.ch l-a apărat pe Mons. Bonnemain, susținând că un predecesor a făcut același lucru, făcând referire la celebrul caz al Cardinalului Joseph Ratzinger care i-a dat Împărtășanie fratelui Roger Schutz de la Taizé, la înmormântarea Papei Ioan Paul al II-lea în 2005.
Dieceza de Chur, care cuprinde și orașul Zurich, are o istorie de acerbe bătălii interne. Noul Episcop a spus că prioritatea sa este să vindece diviziunile. Papa Francisc a anunțat în februarie că l-a ales pe Mons. Bonnemain pentru a conduce Dieceza, punând capăt impasului legat de numire. Cardinalul Koch, care a prezidat consacrarea episcopală a Mons. Bonnemain pe 19 martie, este președintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creștinilor. El a declarat pentru CNA că, spre deosebire de raportul presei elvețiene, „nu a fost conștient” de acest fapt, dat fiind că nu a fost implicat în distribuirea Sfintei Împărtășanii și era „cufundat în rugăciune” în acele momente. Cardinalul elvețian și-a exprimat recent îndoieli serioase cu privire la o propunere de „comuniune la masa euharistică” între catolici și protestanți din Germania vecină. În ciuda obiecțiilor Cardinalului Koch și ale Congregației pentru Doctrina Credinței, catolicii și protestanții au anunțat pe 16 martie că vor continua cu aceste planuri la un eveniment ecumenic viitor.
Această intercomuniune trebuia făcută deja din 1500, trecând peste controverse și azi nu mai aveam lumea creștină împărțită în 6000 de biserici. Probabil că în vreo 50 de ani dacă nu tot în 500 se va repara această nebunie a despărțirii pentru subtilități de interpretare.