Mitropolitul Hilarion: Creștinii să promoveze spiritului de fraternitate și comuniune
06.10.2021, Vatican (Catholica) - „Suntem mulți, diferiți, și totuși suntem una, suntem Biserica”, citim în paginile cărții Papei Rugăciunea, respirația vieții noi, apărută în 2019, publicată de LEV, dedicată rolului rugăciunii în viața creștină și cu prefața Patriarhului de Moscova și al tuturor Rusiilor, Kiril. Un volum, care adună cuvintele mai semnificative ale Papei despre rugăciune și îndeosebi catehezele despre Tatăl Nostru. Ca Papa, și Kiril reafirmă, în prefața sa, cât de important este, „într-o epocă marcată de criza comunicării”, să se evidențieze că „în rugăciunea Tatăl Nostru, pe care ne-a învățat-o Isus, nu este folosit pronumele eu, pentru că fiecare dintre noi prezintă această rugăciune Tatălui nostru ceresc în numele întregii omeniri”.
Ediția în rusă a cărții a fost înmânată astăzi Papei de președintele Departamentului de Relații Externe al Patriarhiei de Moscova, Mitropolitul de Volokolamsk, Hilarion Alfeev, primit în audiență de Pontif în Vatican. În aceste zile este la Roma pentru a participa la Întâlnirea internațională „Popoare frați, Pământul viitor”, organizat de Comunitatea „Sfântul Egidiu”, care se deschide astăzi, miercuri, 6 octombrie, și care mâine, în ceremonia de încheiere, va avea participarea Papei. „Toți am fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, subliniază Mitropolitul Hilarion pentru mass-media vaticane, „spiritul de fraternitate și prietenie trebuie să fie promovat de creștini”.
– În cheie ecumenică, ce valoare are conținutul acestui volum, care este introdus de prefața Patriarhului de Moscova și al tuturor Rusiilor, PF Kiril?
– Cred că este important ca să știe cititorii ruși că Papa Francisc nu este numai un lider al Bisericii, nu este numai implicat în conducerea Bisericii Catolice romane, ci este și un om al rugăciunii. Experiența rugăciunii este ceva ce unește pe toți creștinii. Și lecțiile pe care el le dă turmei sale vor fi de valoare pentru cititorii ruși, mai ales, desigur, pentru catolicii de limbă rusă. Dar cred că și unii cititori ortodocși pot scoate profit din lecțiile sale.
– În aceste zile, Roma este un pol de atracție pentru credințe. Ieri, împreună cu Papa Francisc liderii religioși au cerut guvernanților să schimbe direcția în îngrijirea creației, altminteri grădina pământului riscă să se transforme în deșert. Cum vedeți cooperarea religiilor în această frontieră a dialogului care este ocrotirea planetei?
– Avem o singură casă și este casa noastră globală. Nu o putem împărți în secțiuni, nu putem spune că această secțiune va fi exclusiv pentru creștini sau cealaltă exclusiv pentru musulmani, alta pentru evrei, etc. Avem această casă globală și toți suntem responsabili de protejarea sa. Situația ecologică pe care o înfruntăm este descrisă de unii ca periculoasă, de alții ca dezastruoasă. Și noi credem că a venit momentul de a trimite un semnal puternic liderilor politici: suntem conștienți de pericolele acestei situații; suntem preocupați; și cerem liderilor politici să își asume responsabilitatea pentru viitorul planetei noastre. Noi, lideri religioși, nu putem face mult în acest sens. Însă liderii politici sunt cei care au în mâini multe decizii de luat. Și noi am vrea ca aceste decizii să fie luate. Pentru a face planeta noastră curată, pentru a opri poluarea și pentru a preveni următoarele catastrofe precum topirea ghețarilor, despre care vorbesc mulți studioși și oameni de știință.
– Tot la Roma, la 7 octombrie, fraternitatea va reuni într-o singură inimă credințe și culturi la întâlnirea „Popoare frați, Pământ viitor”. Pentru Papa Francisc, fraternitatea este provocarea secolului, pentru el „o lume fără frați este o lume de dușmani”. Ce este necesar pentru ca această valoare să se înrădăcineze în societăți și acest accent ce aduce nou în dialogul ecumenic și interreligios?
– Dat fiind că avem o singură casă, constituim și o singură familie: familia ființelor umane create după chipul lui Dumnezeu. Persoanele sunt diferite. Sunt diferite în rasă, sunt diferite în originile lor etnice, sunt diferite în statusul lor social. Și, desigur, sunt diferite în apartenențele lor religioase. Există unii care nu cred în Dumnezeu, ceea ce nu înseamnă că nu sunt creați de Dumnezeu sau că nu au fost creați după chipul lui Dumnezeu. Așadar, pentru noi, fiecare ființă umană este aproapele nostru și este fratele nostru sau sora noastră. Așadar, spiritul de fraternitate, spiritul de comuniune, de frățietate, de prietenie este spiritul care ar trebui să fie promovat de creștini; și cred că este important ca Bisericile creștine să fie implicate în dialogurile interreligioase, în activitatea interreligioasă.
În Biserica Ortodoxă Rusă punem un accent puternic pe acest lucru. De exemplu, în Federația Rusă, avem un organism care se numește Consiliul Interreligios din Rusia. Este condus de Patriarhul de Moscova, dar cuprinde liderii tuturor confesiunilor religioase tradiționale din Federația Rusă și sunt patru: creștinism ortodox, ebraism, budism și islam. Motiv pentru care toți acești lideri religioși sunt prezenți în această organizație. Discutăm teme comune, ajungem la poziții comune. Și aceste poziții comune le prezentăm autorităților Federației Ruse. Reacționăm și la toate evenimentele importante ale societății, inclusiv evenimentele triste care se pot întâmpla, cum sunt atacurile teroriste. Pentru că vrem să ne asigurăm că nimeni nu confundă ceea ce se întâmplă din motive politice sau etnice cu un soi de ură interreligioasă. Noi promovăm dialogul interreligios și credem că fiecare Biserică creștină are responsabilitatea de a trebui să îl facă. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
