Autoritățile pentru patrimoniu susțin planurile controversate pentru Catedrala Notre-Dame
10.12.2021, Paris (Catholica) - Autoritățile franceze pentru patrimoniu au aprobat joi planurile controversate pentru interiorul Catedralei Notre-Dame din Paris. Membrii Comisiei Naționale de Patrimoniu și Arhitectură au susținut propunerile în cadrul unei ședințe cu ușile închise din 9 decembrie, pe fondul protestelor privind restaurarea Catedralei grav avariate de incendiu în 2019. Presa franceză l-a citat pe ministrul culturii spunând că „experții au dat aviz favorabil programului de renovare interioară”. Comisia și-a exprimat două rezerve cu privire la planuri: prima a vizat propunerea de a scoate statuile sfinților din capele; a doua s-a referit la planurile de a instala strane mobile.
Conform AFP, comisia a cerut să vadă un prototip al stranelor, care ar trebui să înlocuiască actualele scaune. Votul comitetului format din 24 de membri a avut loc la scurt timp după ce mai mult de 100 dintre figurile de seamă ale artei și mediului academic din Franța au criticat propunerile. Într-un articol publicat în comun de revista La Tribune de l’Art şi de ziarul Le Figaro, pe 7 decembrie, aceștia scriau: „Arhidieceza de Paris vrea să profite de lucrările de restaurare pentru a transforma interiorul Notre-Dame într-un proiect care denaturează complet decorul și spațiul liturgic. Se consideră că distrugerea provocată de incendiu este o oportunitate de a transforma percepția vizitatorului asupra monumentului, deși incendiul s-a limitat la acoperiș și turlă și nu a distrus nimic din patrimoniul interior.”
Semnatarii, printre care prezentatorul de televiziune Stéphane Bern și filozoful Alain Finkielkraut, au adăugat: „Proiectul prevede instalarea de bănci detașabile, iluminat care se schimbă în funcție de perioadă, proiecții video pe pereți etc., cu alte cuvinte, aceleași dispozitive la modă (și, prin urmare, deja teribil de depășite) care se găsesc în toate proiectele culturale ‚immersive’, în care prostia adesea concurează cu kitschul.” The Daily Telegraph, un ziar britanic, a informat pe 26 noiembrie că criticii se tem că schimbările vor transforma clădirea într-un „Disneyland corect politic”. Se spune că „confesionalele, altarele și sculpturile clasice vor fi înlocuite cu picturi murale de artă modernă și noi efecte de sunete și lumină pentru a crea ‚spații emoționale’. Vor fi capele tematice pe un ‚traseu de descoperire’, cu accent pe Africa și Asia, în timp ce citate din Biblie vor fi proiectate pe pereții capelei în diferite limbi, inclusiv mandarină.”
Maurice Culot, un arhitect care a văzut planurile, a declarat ziarului: „Parcă Disney ar intra în Notre-Dame”. „Ceea ce își propun să facă cu Notre-Dame nu se va face niciodată cu Westminster Abbey sau cu San Pietro din Roma. Este un fel de parc tematic și foarte copilăresc și banal, având în vedere măreția locului”, a comentat el. Alți experți au salutat însă anumite aspecte ale planului. Scriind în Washington Post pe 8 decembrie, istoricul de artă Elizabeth Lev a remarcat că planul propune dedicarea a cinci capele pe cinci continente, cu versete biblice proiectate în limbile locale. „Poate că aceasta a dat naștere comparației cu Disney, un fel de Centru catolic Epcot”, a spus ea. „Dar pentru o icoană internațională într-un oraș în care 20% dintre rezidenți sunt imigranți, care este problema cu răspândirea unui mesaj de speranță pentru fiecare persoană care trece acest prag venerabil? Și, în timp ce unii l-au numit ‚creștinism pentru tonți’, într-o lume în care mulți catolici sunt șovăitori în ceea ce privește Scriptura și mulți tineri sunt crescuți fără religie, o întoarcere la cateheza de bază ar putea fi ceva bun.”
Într-un interviu acordat AFP, pr. Gilles Drouin, preotul care supraveghează restaurarea interioară, a explicat că restaurarea a urmărit păstrarea Catedralei ca lăcaș de cult, dar și primirea și educarea vizitatorilor „care nu sunt întotdeauna dintr-o cultură creștină”. Pr. Drouin, directorul Institutului superior de Liturgie de la Institut Catholique de Paris, a spus despre capelele laterale că vor prezenta „portrete din secolele al XVI-lea și al XVIII-lea care vor fi în dialog cu obiectele de artă modernă”. „Catedrala a fost dintotdeauna deschisă artei din perioada contemporană, până la crucea mare de aur a sculptorului Marc Couturier instalată de [Arhiepiscopul de atunci al Parisului] Cardinalul Lustiger în 1994”, a spus el. Guvernul francez supraveghează restaurarea și conservarea structurii Catedralei, dar autoritățile Catedralei sunt responsabile pentru reînnoirea interioară a ei. Planurile trebuie în cele din urmă să fie aprobate de Ministerul Culturii din Franța. Ministrul culturii Roselyne Bachelot a spus anterior despre Catedrala restaurată că ar trebui să arate „identic” cu forma ei dinainte de incendiu.
Catedrala se va redeschide pentru cult cu un Te Deum pe 16 aprilie 2024, la cinci ani de la incendiu. Mai târziu în acel an, Parisul va găzdui Jocurile Olimpice de vară. Vorbind după votul comisiei, pr. Drouin a declarat pentru AFP: „Suntem foarte mulțumiți de această decizie care respectă principiile generale pe care le-am subliniat, inclusiv lucrările la iluminat și îndrumarea pentru vizitatori”.
Daca autoritatile dau banii pentru reparatii isi permit sa faca schimbari aiurite si de neacceptat. Autoritatile bisericesti nu ar trebui sa permita asa ceva. Chiar daca e o cladire de patrimoniu, e vorba de patrimoniul Bisericii catolice si nu al statului laic agresiv. E acelasi stat francez care cu putin timp inainte le cerea preotilor sa incalce secretul spovedaniei, spunand ca nu exista nimic mai presus de legile republicii. Exista. Dumnezeul pe care il tin in mana preotii la fiecare Liturghie e mai presus decat orice si oricine, si cu atat mai mult decat o amarata si trecatoare republica. Acest Dumnezeu, singurul adevarat nu le permite preotilor sa incalce secretul spovedaniei. Preotii, Episcopii si Arhiepiscopii francezi ar trebui sa spuna raspicat acest lucru autoritatilor franceze. Tot ei ar trebui sa spuna ca Notre Dame apartine Bisericii si nu vreunei comisii de patrimoniu a statului francez, careia nu trebuie sa i se permita transformarea Catedralei intr-un fel de templu kitch al tuturor religiilor. Afara cu statul laic din Biserica lui Dumnezeu, din Biserica regilor Frantei, din Biserica poporului crestin si catolic francez.