De la necatolică la fondatoare a primei mănăstiri catolice din Etiopia
06.11.2024, Roma (Catholica) - Cu o viziune modelată de expunerea internațională și o dorință profundă de a se ruga în limba locală în timp ce slujește comunitatea, Emahoy Haregeweine a considerat că vocația ei se extinde dincolo de viața ei religioasă personală. A fost hotărâtă să creeze o mănăstire care nu doar să îmbrățișeze tradițiile locale, ci și să răspundă la chemarea de a sluji săracii și nevoiașii, făcând din ea un deschizător de drumuri în istoria catolicilor etiopieni. „Vreau să fiu o călugăriță catolică etiopiană”. Cu această declarație îndrăzneață, Emahoy Haregeweine, o călugăriță din Etiopia, a înființat prima mănăstire locală din cadrul Bisericii Catolice Etiopiene, Mănăstirea benedictină Preasfânta Treime.
Membrele mănăstirii primesc titlul „Emahoy”, un cuvânt amhar care înseamnă „Mama mea”. Acest titlu reflectă credința că toate femeile sunt mame – unele devin mame biologice, în timp ce altele, precum călugărițele, își dedică viața pentru a deveni mame spirituale pentru toți. Emahoy Haregeweine, născută în Addis Abeba, Etiopia, a studiat la Liceul francez Gebremariam, unde a fost expusă la diverse culturi și limbi. La vârsta de 16 ani, după ce a participat la prima ei Sfântă Liturghie în parohia Sf. Francisc, împreună cu o prietenă catolică, a fost profund impresionată de Liturghie, stârnindu-i dorința de a-și consolida relația cu Cristos. În ciuda trecutului ei ortodox, s-a simțit atrasă de catolicism, a început să participe regulat la Liturghie și a aspirat să devină călugăriță. Credința ei s-a adâncit după ce a văzut o imagine a Sfântului Francisc, consolidându-și angajamentul față de chemarea ei.
Călăuzită de rugăciune și mentorat spiritual, Emahoy Haregeweine a depășit provocările și s-a alăturat Micilor Surori ale lui Isus, fondate de Sfântul Charles de Foucauld. A avut parte de formare religioasă în diferite țări, printre care Nigeria, Kenya, Egipt, Franța și Italia, căutând în permanență răspunsuri la întrebările ei spirituale. În 2007, în timp ce participa la un seminar despre tradițiile monastice etiopiene, a simțit că a găsit răspunsurile pe care le căuta. Acel moment a marcat începutul misiunii sale de a înființa o mănăstire catolică care să reflecte identitatea spirituală și culturală unică a Etiopiei. În 2018, și-a împlinit visul de lungă durată prin înființarea primei mănăstiri catolice din Etiopia, Mănăstirea benedictină Preasfânta Treime. În timpul șederii ei în Franța, cu sprijinul benedictinilor, și-a folosit timpul liber pentru a strânge bani prin vânzarea de suveniruri lucrate manual. Cu acești bani a reușit să cumpere o casă mică în Addis Abeba.
Mai târziu, cu sprijinul benedictinilor din Franța, a achiziționat un teren în Holeta, la 40 km de capitală. Cu binecuvântarea și aprobarea Cardinalului Berhaneyesus Souraphiel, Arhiepiscop de Addis Abeba și președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din Etiopia, i s-a acordat privilegiul de a înființa mănăstirea. Îmbrăcată în noua sa haină monahală și oferind rugăciuni în limba locală, ea simte că a descoperit în sfârșit răspunsurile la lacunele din drumul ei religios. Emahoy Haregeweine pledează pentru integrarea credinței în cultura locală, promovând în același timp autosuficiența financiară în mănăstirea sa. Ea a lansat inițiative agricole, cum ar fi producția de găini și ouă și creșterea vitelor, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
Inspirată de apelul Papei Francisc pentru protecția mediului, a adoptat practici ecologice, inclusiv agricultura organică, în beneficiul atât al mănăstirii, cât și al comunității. Viziunea ei se extinde dincolo de mănăstire și a pus bazele unei grădinițe care face legătura între comunitatea ei și sătenii locali. Prin intermediul proiectelor ei educaționale și agricole, Emahoy dezvoltă legături puternice cu sătenii, oferindu-le îndrumări privind educația parentală și prepararea alimentelor organice. Ea vede acest program ca pe o oportunitate divină pentru a deschide calea pentru viitoare școli în zonă și subliniază importanța autonomiei locale, încurajând comunitățile să finanțeze independent activitățile pastorale în loc să se bazeze exclusiv pe sprijin extern.
Emahoy vede mănăstirea ca un sanctuar plin de pace în care credincioșii se pot alătura călugărițelor în rugăciune, reflecție și îndrumare spirituală în limbile lor locale. Ea își propune să creeze un spațiu în care credința și comunitatea să înflorească împreună, promovând o legătură profundă cu Dumnezeu și cu ceilalți. Încurajează cuplurile căsătorite să aibă mulți copii și să cultive familii care se roagă, îndemnându-i în același timp pe cei care își discern vocația să petreacă timp în rugăciune și să asculte călăuzirea lui Dumnezeu. În vederea evanghelizării prin mass-media, speră să înființeze un site web pentru mănăstire pentru a răspândi mesaje vocaționale. Pentru ea, sfințenia nu se limitează la viața consacrată, ci este o chemare universală, subliniind că Biserica va dăinui doar dacă suntem dispuși să ne sacrificăm din iubire pentru Cristos.
