Dialog teologic – „Biserica locală. Teologie şi istorie”

09.06.2004, Iaşi (Catholica) - Editura Sapientia anunţă apariţia numărului 10 al revistei Dialog teologic, revista Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi. Acest număr al revistei este intitulat „Biserica locală. Teologie şi istorie”, şi este dedicat sinodului diecezan de la Iaşi (2001-2004). Studiile prezentate în acest număr din revista „Dialog teologic” cuprind mai multe contribuţii cu caracter teologic în sens restrâns, puse sub semnul dorinţei de a asigura o bună reuşită a sinodului diecezan.

Editorialul semnat de pr. Wilhelm Dancă, rectorul Institutului din Iaşi, intitulat „Cercetarea teologică şi sinodul diecezan de la Iaşi (2001-2004)”, pledează pentru promovarea unei legături strânse între cercetarea teologică, sub toate aspectele ei – ştiinţifice, existenţiale, spirituale etc. – şi lucrările sinodului. De aceea, paginile acestui număr din revista Dialog teologic cuprind mai multe contribuţii cu caracter teologic în sens restrâns, puse sub semnul dorinţei de a asigura o bună reuşită a sinodului diecezan, care trebuie să folosească, să încurajeze, să valorifice cercetarea teologică atât în timpul lucrărilor, cât şi după terminarea lor.

După cum se explică tot în Editorial, revista cuprinde două reflecţii ecleziologice cu un caracter teoretico-dogmatic, de întemeiere teologică. Acestea sunt reflecţiile: „Euharistia şi Biserica, comuniune şi misiune”, semnată de Mons. Bruno Forte; şi „Fiinţa Bisericii la teologul ortodox Dumitru Stăniloae”, semnată de pr. Ştefan Lupu. Articolul Mons. Forte este structurat în jurul ideii că Biserica se naşte din Sfânta Treime în misterul pascal şi în celebrarea memorialului Paştelui. Studiul semnat de pr. Lupu se opreşte asupra unei teme de natură ecleziologică, căutând să analizeze dintr-un punct de vedere ontologic felul în care a înţeles pr. Dumitru Stăniloae natura şi modul prin care se poate exprima misterul unirii dintre Cristos şi Biserică.

Urmează apoi patru articole cu caracter practic, ilustrând concret raportul dintre teologie şi istorie. Astfel, pr. Emil Dumea semnează materialul intitulat „Misiunea catolică din Moldova în secolul al XVIII-lea”, în care prezintă condiţiile externe ale misiunii catolice din Moldova, oprindu-se asupra unor factori, instituţii şi personaje care au influenţat progresul misiunii. Mons. Anton Despinescu vorbeşte despre „Activitatea pastorală a lui Nicolae-Iosif Camilli ca arhiepiscop-episcop de Iaşi (1904-1915)”. Articolul tratează despre revenirea la Iaşi a acestuia ca arhiepiscop-episcop, analizând documentul program conţinut în scrisoarea pe care o trimite de la Roma, la 1 octombrie 1904, enoriaşilor şi colaboratorilor săi, eforturile de perfecţionare a diecezei, relaţiile cu clerul, stemele episcopului Camilli şi împrejurările în care a murit acesta. Metanoia. Pr. Lucian Farcaş semnează articolul „Aspecte sociale în lumina împărăţiei lui Dumnezeu”, iar pr. Alois Moraru prezintă „Acte constitutive ale Diecezei de Iaşi şi ale Seminarului Diecezan din Iaşi”.