Ambasadorul Germaniei la Episcopia Romano-Catolică Iaşi
26.11.2003, Iaşi (Catholica) - În seara zilei de 25 noiembrie, PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi, a primit vizita noului ambasador al Germaniei la Bucureşti, Wilfried Gruber. După o întrevedere particulară, pe care Episcopul a avut-o cu înaltul oaspete, discuţiile au continuat în prezenţa Episcopului auxiliar, Mons. Aurel Percă, şi a celorlalţi preoţi din curia diecezană. La sfârşitul întrevederii, Excelenţa sa Wilfried Gruber a avut bunăvoinţa de a răspunde unor întrebări puse de pr. Iosif Dorcu. Interviul a fost publicat pe situl Diecezei de Iaşi. Îl republicăm în continuare.
– Excelenţă, pentru început aş vrea să vă prezentaţi.
– Numele meu este Wilfried Gruber. Sunt ambasadorul Germaniei în România începând cu luna iulie 2003. Este a treia ţară în care sunt ambasador. Mai întâi am fost la Belgrad, iar apoi la Budapesta. În serviciul diplomatic sunt de peste 30 de ani.
– Cu ce ocazie vă aflaţi la Iaşi?
– Iaşiul este un oraş istoric, cu o veche cultură şi totodată capitala istorică a Moldovei. Pe plan cultural are o tradiţie lungă şi, din câte ştiu, aici se află cea mai veche universitate din România. Pe de altă parte, Iaşiul nu este numai un centru cultural, ci şi unul spiritual. De aceea am dorit să fac vizite şi la Biserica Ortodoxă, şi la Biserica Catolică. Pot să vă spun că în această seară am avut o discuţie foarte interesantă cu episcopul dumneavoastră, Preasfinţitul Petru Gherghel.
– Sunteţi de câteva luni în România. La prima vedere, ce v-a uimit, ce v-a mişcat într-un mod deosebit aici, la noi?
– Eu cred că ar fi un act de îndrăzneală din partea mea să-mi dau o părere după numai trei luni. Totuşi aş putea spune că mi-am făcut ceva impresii plăcute: am întâlnit mulţi oameni care sunt foarte deschişi. Pe de altă parte, observ că în România există dorinţa şi voinţa fermă de a se ataşa cât mai mult de valorile reale ale Europei. Ca străin, ca german, ai permanent sentimentul că eşti bine venit oriunde te-ai afla. Am acest sentiment, cred, şi din alt motiv: eu ştiu că de mai multe sute de ani grupuri de germani (şvabi, saşi) au trăit aici în bună înţelegere cu românii.
– V-aş ruga să numiţi două valori pe care le-aţi întâlnit aici şi nu există în Germania.
– Este o întrebare foarte interesantă, dar şi foarte riscantă. O calitate pe care am întâlnit-o aici, dar care sper să existe şi în Germania, este cordialitatea. Am întâlnit în România foarte mulţi oameni deschişi dialogului, un dialog foarte plăcut şi constructiv. O altă calitate, care în Germania poate nu mai există în aceeaşi măsură, este capacitatea mai mare de a învinge dificultăţile. În Germania, am impresia că ne plângem şi ne văităm mult fără a avea numaidecât motiv. Aş mai sublinia credinţa şi încrederea în Dumnezeu a românilor. Cred că acestea le sunt un mare sprijin în depăşirea marilor probleme.
– Vă mulţumim mult şi vă mai aşteptăm la Iaşi.
– Vă mulţumesc şi eu.
