Deschiderea SRUC la Iaşi
19.01.2009, Iaşi (Catholica) - Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor (SRUC) a început la Iaşi duminică, 18 ianuarie 2009, printr-o celebrare prezidată de PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi, în Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, informează Ercis.ro. La momentul de rugăciune s-au alăturat PS Aurel Percă, Episcop auxiliar, preoţi care activează în apropiere şi credincioşii prezenţi în număr mare în catedrală. Credincioşii din Iaşi şi-au îndreptat rugăciunile spre Dumnezeu duminică, 18 ianuarie 2009, cerându-i ca prin iubirea şi prin crucea sa să înfăptuiască unirea tuturor celor care sunt fraţi în Cristos şi fii ai aceluiaşi Tată ceresc.
În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, PS Petru Gherghel a pornit de la textul din Ezechiel 37,15-28, propus de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor pentru anul 2009. Dumnezeu îi cere lui Ezechiel să apeleze la un gest simbolic: să ia cele două bucăţi de lemn şi să le unească pentru a arăta că cele două popoare ale lui Israel, cel din nord şi cel din sud, sunt de fapt un singur popor. Este voinţa lui Dumnezeu ca ei să fie un singur popor. În acest gest a fost anunţat un adevăr pentru toate popoarele: lemnul este simbolul lemnului pe care l-a unit Isus. Cele două bucăţi de lemn care au fost unite în formă de cruce arată că toţi trebuie să fie uniţi în acest nou popor. Braţul care se coboară spre pământ şi braţul care se întinde deasupra pământului sunt simboluri ale iubirii lui Dumnezeu care se coboară de sus şi cuprinde întregul pământ.
Cel care ne uneşte e numai Dumnezeu, de aceea rugăciunea noastră trebuie să pornească din inimile îndreptate spre Dumnezeu. În mâinile lui Dumnezeu stă de fapt unirea tuturor creştinilor şi darul unităţii vine de sus, de la Duhul pe care el ni-l împarte. Important este ca noi să-l recunoaştem, să nu împiedicam această lucrare şi să ne îndreptăm împreună în rugăciune spre acelaşi Dumnezeu. Astăzi Bisericile se caută una pe alta. Mai rămân greutăţi, dar toţi îşi dau seama că e nevoie de această îndreptare în rugăciune spre cel care ne uneşte şi ne poate uni, a spus în continuare PS Petru. Apoi Episcopul a făcut referire la gesturile ultimilor Papi, Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea, la cele ale Patriarhului Atenagora I, la lucrarea pe care a săvârşit-o „marele Papă al căutării unirii” Ioan Paul al II-lea, la lucrarea pe care o îndeplineşte Patriarhul ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu I. Când s-a deschis Anul Paulin, Bartolomeu I şi actualul Papă Benedict al XVI-lea şi-au îndreptat privirile spre apostolul neamurilor, care a căutat unirea tuturor şi a arătat că toţi trebuie sa facă parte din acest unic popor.
Anul acesta se împlinesc zece ani, a continuat Preasfinţitul, de când Papa Ioan Paul al II-lea a venit în ţara noastră să-l întâlnească pe regretatul Patriarh Teoctist, să-i întâlnească pe toţii fiii acestui binecuvântat popor român. La plecare ne-a lăsat un testament ce nu trebuie să-l uităm niciodată. Spunea atunci Sfântul Părinte că ţara noastră are ca şi înscrisă în rădăcinile ei o singulară vocaţie ecumenică. Prin poziţia geografică şi prin lunga ei istorie, prin cultură şi tradiţie, România este o casă unde Orientul şi Occidentul se regăsesc în dialog natural. Visul Papei era ca acest mileniu să fie un timp de mai mare comuniune între Bisericile creştine şi de descoperire a fraternităţii dintre popoare. De sus, Sfântul Părinte continuă să privească spre pământ. Continuă să aibă acelaşi vis.
Trebuie să avem şi noi acelaşi vis. Să-i cerem lui Dumnezeu, singurul care poate realiza acest vis, să împlinim acest vis. „Am cerut să fie în faţa noastră crucea”, spunea Preasfinţitul în încheiere. „Lemnul ei este unit în cele două părţi ale sale de acelaşi Cristos. Crucea este un simbol pentru noi. Prin dăruire, rugăciune, sacrificiu, convertire, vom putea să ajungem la acest vis. Nu încetăm să ne rugăm, să ne iertăm unul pe altul, să-l rugăm pe Dumnezeu să vină împlinirea acestui vis. Visul lui Isus, visul marilor lideri ai Bisericii şi visul nostru. Amin”.



