Primul seminar organizat de Forumul catolico-musulman
05.11.2008, Vatican (Catholica) - „Iubirea de Dumnezeu, iubirea de aproapele” este titlul şi subiectul de reflecţie al Forumului găzduit la Roma de Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios, în cadrul căruia, din 4 până în 6 noiembrie 2008, se întâlnesc 29 de reprezentanţi catolici şi 29 musulmani. În contextul indicat de tematica centrală, sunt aprofundate două subteme: marţi, cea privind „Fundamentele teologice şi spirituale”, iar miercuri „Demnitatea umană şi respectul reciproc”, aflăm de pe situl Radio Vatican. Papa Benedict al XVI-lea va încheia lucrările în audienţa acordată participanţilor la Forum, prevăzută pentru dimineaţa zilei joi, 6 noiembrie. Tot joi, dar în cursul după amiezii, Universitatea Gregoriană va găzdui o sesiune publică, în cadrul căreia va fi prezentată „Declaraţia finală” de către un participant catolic şi unul musulman la Forum.
Romilda Ferrauto, responsabila redacţiei franceze de la Radio Vatican a vorbit cu unul dintre protagoniştii acestei întâlniri, Cardinalul Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios: „Această întâlnire este consecinţa Scrisorii celor 138 de personalităţi musulmane care anul trecut fusese adresată capilor religioşi creştini şi în special Papei. (…) Ea permite înainte de toate să se facă o relectură a islamului din prisma celor două porunci: iubirea de Dumnezeu şi iubirea de aproapele”. El a precizat că scrisoarea şi Forumul nu sunt însă un lucru extraordinar, „ca şi cum s-ar începe să se dialogheze doar plecând de la această scrisoare a celor 138: noi suntem în dialog cu Islamul de mai mult de 1400 de ani. Apoi, de la Conciliul Vatican II am primit documentul Nostra aetate, care a trasat un drum şi mai precis pentru acest dialog. Aş spune că întâlnirea actuală este un nou capitol al unei lungi istorii”.
Cardinalul a arătat că temele Forumului „au fost alese cu ocazia unei întâlniri pe care am avut-o în luna martie, anul acesta, cu o delegaţie a celor 138, la sediul Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. Temele au fost alese de cele două delegaţii. Procedura pe care o urmăm, este una normală: catolicii expun punctul lor de vedere iar musulmanii pe al lor şi apoi urmează un dialog. Am rezervat mult timp dialogului, astfel încât participanţii să se poată cunoaşte şi explica mai bine”. În cadrul dialogului general dintre creştini şi musulmani „Nu putem spune că avem un dialog teologic. Dialogul teologic este subînţeles dar nu este definit în mod tehnic nici realizat. În schimb, la nivelul chestiunilor etice, la nivel spiritual, în momentul în care sunt acţiuni comune, cu ocazia marilor catastrofe umanitare, există colaborare. Pentru a fi realist, aş spune că ceea ce contează cu adevărat este că în pofida dificultăţilor, cu toate crizele care uneori există, noi ne vorbim. Punţile nu au fost întrerupte şi cred că acest lucru este important”.
Vorbind despre tensiunile din cadrul raporturilor cu musulmanii, Cardinalul a afirmat că acestea „depind mult de circumstanţele politice ale ţărilor în care islamul este religie majoritară. Cred că ceea ce duce la tensiune în raporturi este faptul că în lumea musulmană se asociază creştinismul cu Occidentul. Acest amestec este foarte periculos, deoarece atunci când responsabilii societăţilor occidentale iau decizii politice pe care musulmanii le consideră contrare intereselor lor, ei spun: `Creştinii ne atacă, creştinii ne provoacă`. Iată ce provoacă tensiunea în raporturi.” Referitor la intervenţia Sfântului Scaun în favoarea creştinilor din ţările islamice, a mai precizat: „Este datoria Sfântului Scaun să apere drepturile fundamentale când ele sunt ameninţate sau negate. Mai întâi amintim interlocutorilor noştri drepturile fundamentale ale persoanei: dreptul la viaţă, dreptul la libertatea de conştiinţă şi de religie şi toate celelalte drepturi legate de acestea. Apoi, fireşte, există canalul diplomatic. Sfântul Scaun are relaţii diplomatice cu multe ţări arabe. Apoi e dialogul nostru interreligios care ne permite să facem să se respecte drepturile şi aspiraţiile legitime ale fraţilor noştri în credinţă când ei devin obiect de persecuţie sau de violenţă”.
